ILES DE LA MADELEINE
C A N A D A
Un mic arhipelag situat aproximativ in
mijlocul Golfului Sf. Laurentiu, in estul Canadei,la 47 grade 25 minute 60 secunde lat. N si 61 grade 43 minute 60
secunde long. V.
Este alcatuit din peste 15 insule
dintre care 7 sunt legate intre ele prin cordoane de nisip (Havre Aubert,
Cap-aux-Meules, Havre-aux-Maisons, Pointe-aux-Loups, ins.Grosse, ins.Grande
Entree, ins. Shag, iar 2 insule importante ca marime sunt in apropiere. Legatura cu celelalte insule care
alcatuiesc arhipelagul cu forma de carlig, se face pe apa sau pe calea
aerului. Dintre cele doua insule una este populata (ins. D”Entree),
cealalta (ins.Brion) este nelocuita, fiind o importanta zona pentru protejarea
naturii, in special a pasarilor.
Insulele au fost descoperite de catre navigatorul francez Jacques (Jack) Cartier, in anul 1534. El a fost trimis de catre regele Francisc I sa gaseasca o noua ruta navigabila , prin vest, spre Asia, de unde sa aduca importante bogatii (aur, diamante etc). El, impreuna cu cei 60 membri ai expeditiei, au ajuns in ins. Brion unde au petrecut o noapte. Ca urmare a intinderilor mari de nisip, le-a dat acestor insule numele de Les Areynas (Arenes). In calatoriile sale a patruns pe fluviul Sf. Laurentiu unde a venit in contact cu indienii mikmani si iroquezi. In insemnarile sale, Jacques Cartier, noteaza ca amerindienii iroquezi foloseau destul de des cuvantul ”Kanata” ceea ce in traducere ar insemna sat, asezare. Si de la acest cuvant, europenii, au dat numele acestor teritorii de Canada, denumire extinsa la intreaga tara. In a treia expeditie in Lumea Noua, Jacques Cartier, aduce din regiunea Quebec minereuri pe care le considera ca sunt bogate in aur si diamante.Minereurile erau neimportante fapt ce a facut sa cada in dizgratia regelui si si-a petrecut restul vietii sale in St. Malo, unde a si murit.In timpul celei de a treia calatorii, in acelasi timp, regele Francisc il trimite pe Roberval sa fondeze o colonie permanenta in tinuturile descoperite de Jack Cartier.Dar, dupa un an de locuire in aceste tinuturi, paraseste zona cosiderand-o neinsemnata si de abia dupa aproximativ 50 de ani se manifesta din nou interesul pentru Lumea Noua descoperita de Jacques Cartier.
Trebuie sa amintim ca inaintea sa, cu
sute de ani, insulele au fost cunoscute de indienii mikmaq, care se deplasau in
aceasta zona pentru a vana foci si morse. Ei au denumit aceste insule
Munagesunok, adica insulele bantuite de
valuri. Ulterior, sub stapanire franceza, ele au purtat numele de Ramea.
Pe harta navigatorului Champlain, din 1613, apare numele de Ramees.Tot el da
numele principalei insule Havre Aubert, in 1632. Mai inante, in anul 1591, numele
acestor insule a fost de Aponas (pinguini) nume dat de navigatorul Bonaventure
, de la care si numele vestitei stanci de la gurile fluviului Sf. Laurentiu. In
1653, Nicolas Denys ajunge la aceste insule , fiind primul care primeste
dreptul de concesionare asupra acestora si asupra zonei Sf. Laurentiu, Noua
Scotie si alte teritorii din Lumea Noua.
Numele
de insulele Madeleine este dat in anul 1663 de catre Francois Doublet, in
cinstea sotiei sale Madeleine Fontaine.Tot el incearca, in iarna 1663-1664, sa
colonizeze unele insule din acest arhipelag, lasand aici 25 barbati, dar, din
cauza iernii aspre se refugiaza in regiunea Quebec. Urmeaza, in 1720,
concesionarea acestor insule de catre Saint Pierre. Ulterior, inaintarea
englezilor spre aceste regiuni, complica problemele colonizarii prin
conflictele care apar intre francezi si englezi. Francezii au reusit sa
colonizeze unele teritorii din Lumea Noua, descoperita de Jacques Cartier. Astfel, in peninsula Noua Scotie, ia fiinta o
regiune locuita de trancezi denumita
Acadia. In 1713, prin Tratatul de la Utrecht, Acadia (Noua Scotie) este
data Marii Britanii, cu exceptia Capului Breton si Insulei Printul Eduard,
insulele Madeleine ramanand ca teritorii franceze. Ca urmare a acestui tratat, in
1755, acadienii sunt expulzati de catre englezi din Noua Scotie si se indreapta
catre Insulele Madeleine. Alte familii de acadieni se alatura celor existente in
arhipelag , in 1793, dupa cum reiese din primul registru intocmit de Jean
Baptiste Allain, omul principal din insule la acea vreme. In 1798, in arhipelag
existau 400 locuitori. Pana in 1774 aceste 4 insule se aflau sub juridictia
Newfoundland (Terra Nova), ca urmare a Tratatului de la Versailles, in urma
incherii razboiului de 7 ani dintre Franta si Marea Britanie, iar dupa 1774
intra sub juridictia provinciei Quebec.
In timpul in care insulele insulele erau
concesionate de englezi, acestia au schimbat numele unor insule: Havre Aubert
este denumita Amherst Island, Cap-aux- Meules se numea Grinstone si alte nume schimbate pentru celelalte.
Dupa ce in 1892 se creeaza municipiul
Grosse, care acoperea partea de est a insulelor, urmeaza o serie de schimbari
administrative facute de obicei pe criterii nationaliste. In prezent cele 8
localitati din arhipelag sunt separate in 2 municipii din 2006, dupa au facut
parte dintr-un singur municipiu intre 2000 si 2006 si sunt cuprinse in regiunea
Gaspe-ins. Madeleine, din provincia Quebec.
Relieful insulelor este format din
dealuri, cu inaltimi mici, cea mai mare inaltime se afla in insula Intrarii
(ile D'Entree - Insula Intrarii), Big Hill-174 m, un relief de dune, de pe intinsele plaje
existente (aproape jumatate din suprafata arhipelagului). In unele locuri (mai
ales in insulele cu un relief deluros: Havre Aubert, Ins. Intrarii,
Havre-aux-Maisons, Cap-aux-Meules s.a.) au faleze de diferite inaltimi, de la
cativa metri la zeci de metri. Specificul zonei este dat de aceste faleze,
mult fragmentate de valuri, care sunt alcatuite din gresii de culoare rosie si
mai putin din gresii cenusii. In afara acestor roci se intalnesc zacaminte de
sare de bucatarie (cute diapire) care au inceput sa fie exploatate incepand cu
anul 1983, din mina Seleine. Sarea constituie un pilon important al economiei
Ins, Madeleine.
1.Faleza din gresii rosii si cenusii , puternic fragmentata -Cap-aux-Meules
1.Faleza din gresii rosii si cenusii , puternic fragmentata -Cap-aux-Meules
2.Martor de eroziune, din gresii rosii - Insula Havre Aubert 3.Faleza din gresii cenusii - in apropierea portului Cap-aux- Meules 4.Faleza din gresii rosii usor de erodat,culoarea mai inchisa de la baza arata nivelul mareelor(aproximativ 2 metri). 5. Insula Intrarii-cu inaltimea cea mai mare din arhipelag- Big Hill(174 m) Plajele de o frumusete rara se intilnesc mai ales in jumatatea nordica a arhipelagului |
|