MARILE LACURI AMERICANE
In partea centrala
a Americii de Nord, la hotarul dintre Canada si SUA, se afla cel mai intins sistem
lacustru de pe glob.Cinci lacuri mari alcatuiesc acest sistem lacustru: Superior, cu o suprafata de 82362 Kmp, Huron
a carui suprafata este de 59600 Kmp, Michigan, apropiat ca suprafata de Huron,
57800 Kmp, Erie cu 25700 Kmp, Ontario, cu 19010 Kmp, cel mai mic dintre aceste
lacuri. La acest sistem lacustru se mai adauga numeroase lacuri mici dintre
care amintim: St. Clair, Simcoe, Nipissing, Nipigon, Winnebago si altele.
Suprafata totala a Marilor lacuri Americane este de 244106 Kmp, aproximativ cat
suprafata Marii Britanii. Patru dintre aceste lacuri( Superior, Huron, Erie si
Ontario) sunt la hotarul dintre SUA si
Canada, lacul Michigan se afla in intregime pe teritoriul SUA. In cadrul
acestor lacuri sunt peste 35000 de insule, majoritatea mici. Cea mai mare
insula dintr-un lac, de pe glob este insula Manitoulin, din lacul Huron, cu o
suprafata de 2766 Kmp.
America de Nord - pozitia geografica a Marilor Lacuri |
Regiunea Marilor Lacuri se suprapune pe
scutul laurentian care este de varsta precambriana. In cuaternar, aceasta
regiune a fost acoperita de o calota glaciara, in Pleistocen, care a modelat
puternic rocile rocile vechi si s-au depus importante valuri de morene.
Depunerea acestor valuri de morene a modificat
scurgerea, care anterior era spre Mississippi, catre Golful Hudson si
Oceanul Atlantic. La formarea acestor lacuri o contributie a avut-o si
tectonica, care a fost destul de activa aici.
Harta Marilor Lacuri Americane |
Este cel mai mare
sistem lacustru de pe glob, in privinta suprafetei, detine 20% din suprafata
totala acoperita cu apa dulce de pe glob, iar ca volum de apa(22671 Kmc) se
afla pe locul al doilea, dupa Baical(23600 Kmc), lac care se afla in sudul
Siberiei, din Federatia Rusa.
Cel mai mare dintre ele este Lacul Superior cu o suprafata de 82000 Kmp, urmat de Lacul Huron, cu 59600 Kmp, apropiat ca suprafata este si Lacul Michigan ,cu 57800 Kmp, dupa care alte doua lacuri, Erie si Ontario, au suprafete mai mici, respectiv 25670 Erie si 19010 Kmp Ontario. Lacul Ontario este cel mai mic dintre aceste lacuri.
Scurgerea apei din aceste lacuri se face de la vest la est avand in vedere ca altitudinea lor descreste pe aceeasi directie, de la 183 m lacul Superior, la 176 m lacurile Huron si Ontario, la 173 m lacul Erie si cu o diferenta de 99 m se ajunge la Lacul Ontario cu 74 m.
Din Lacul Superior apele se scurg formand raul Saint Marys care are multe praguri stancoase(cataracte), motiv pentru care a fost canalizat. Intre lacurile Huron si Michigan este stamtoarea Mackinac, lata de 8 km, pe unde apele din Michigan se scurg in L.Huron. Scurgerea din lacul Huron se face prin rauln ST.Clair in bazinul de mica adancime a lacului Saint Clair, dupa care se continua cu raul Detroit pana la Lacul Erie, cel mai putin adanc dintre toate lacurile(64 m adancimea maxima si 19 m adancimea medie). Intre Lacul Erie si Ontario diferenta de nivel este mare si se intalneste o ruptura de panta,unde apele formeaza Cascada Niagara.
Inainte de a ajunge la cascada, din cauza insulei Caprei, raul Niagara se despleteste in doua brate, formand Potcoava canadiana, de 792 m lungime si cu o cadere de 51m si cascada americana(SUA), care la randul sau are o mica fasie de apa denumita Valul Miresei, din cauza unei mici insule(Luna). Lungimea cascadei americane este de 363 m, iar caderea de peste 21 m. Partea canadiana a Cascadei este grandioasa, are forma de potcoava, debitul apei este in medie de 2400 mc/sec., ajungand uneori la peste 5000 mc/sec. Partea americana este mai putin spectaculoasa fata de cea canadiana.
Pentru vizitatori, in partea canadiana, se coboara cu lifturile,la un vapor de croaziera care duce vizitatorii pana in apropierea bazei cascadei, iar la cea americana, tot cu lifturile se coboara la un tunel aflat in spatele cascadei.In ambele parti sunt amenajate platforme de observare, mai mult, in partea canadiana exista un turn de 160 m inaltime, cu trei lifturi exterioare, care urca turistii la doua platforme de observare. La baza acestui turn sunt doua restaurante. In zona sunt numeroase hoteluri si multe alte atractii turistice.
Cascada a fost deschisa spre vizitare, de catre cele doua state, in anul 1880, dupa ce s-a amenajat reteaua de drumuri. Acum, anual, acest obiectiv turistic este vizitat de aproape 23 milioane de turisti si din aceasta cauza a fost declarata , de catre Guinnes World Records, ca cea mai vizitata cascada de pe glob.iar 5 ani mai tarziu, de catre SUA si 6 ani, de catre Canada, a fost declarata rezervatie naturala.
Cele doua state s-au inteles si au realizat o retea moderna de drumuri si autostrazi care sa permita, cat mai usor, turistilor sa ajunga la acest obiectiv. Aproape de cascada americana s-a construit un pod, peste raul Niagara, care face legatura intre cele doua tari.
In prezent procesul eroziunii regresive la cascada Niagara este de 15 cm, la cea americana(SUA) si 1,5 m la Potcoava canadiana. De la formarea acestei cascade si pana in prezent, datorita actiunii eroziunii, aceasta s-a retras cu 11 Km.
Cel mai mare dintre ele este Lacul Superior cu o suprafata de 82000 Kmp, urmat de Lacul Huron, cu 59600 Kmp, apropiat ca suprafata este si Lacul Michigan ,cu 57800 Kmp, dupa care alte doua lacuri, Erie si Ontario, au suprafete mai mici, respectiv 25670 Erie si 19010 Kmp Ontario. Lacul Ontario este cel mai mic dintre aceste lacuri.
Scurgerea apei din aceste lacuri se face de la vest la est avand in vedere ca altitudinea lor descreste pe aceeasi directie, de la 183 m lacul Superior, la 176 m lacurile Huron si Ontario, la 173 m lacul Erie si cu o diferenta de 99 m se ajunge la Lacul Ontario cu 74 m.
Din Lacul Superior apele se scurg formand raul Saint Marys care are multe praguri stancoase(cataracte), motiv pentru care a fost canalizat. Intre lacurile Huron si Michigan este stamtoarea Mackinac, lata de 8 km, pe unde apele din Michigan se scurg in L.Huron. Scurgerea din lacul Huron se face prin rauln ST.Clair in bazinul de mica adancime a lacului Saint Clair, dupa care se continua cu raul Detroit pana la Lacul Erie, cel mai putin adanc dintre toate lacurile(64 m adancimea maxima si 19 m adancimea medie). Intre Lacul Erie si Ontario diferenta de nivel este mare si se intalneste o ruptura de panta,unde apele formeaza Cascada Niagara.
Inainte de a ajunge la cascada, din cauza insulei Caprei, raul Niagara se despleteste in doua brate, formand Potcoava canadiana, de 792 m lungime si cu o cadere de 51m si cascada americana(SUA), care la randul sau are o mica fasie de apa denumita Valul Miresei, din cauza unei mici insule(Luna). Lungimea cascadei americane este de 363 m, iar caderea de peste 21 m. Partea canadiana a Cascadei este grandioasa, are forma de potcoava, debitul apei este in medie de 2400 mc/sec., ajungand uneori la peste 5000 mc/sec. Partea americana este mai putin spectaculoasa fata de cea canadiana.
Pentru vizitatori, in partea canadiana, se coboara cu lifturile,la un vapor de croaziera care duce vizitatorii pana in apropierea bazei cascadei, iar la cea americana, tot cu lifturile se coboara la un tunel aflat in spatele cascadei.In ambele parti sunt amenajate platforme de observare, mai mult, in partea canadiana exista un turn de 160 m inaltime, cu trei lifturi exterioare, care urca turistii la doua platforme de observare. La baza acestui turn sunt doua restaurante. In zona sunt numeroase hoteluri si multe alte atractii turistice.
Cascada a fost deschisa spre vizitare, de catre cele doua state, in anul 1880, dupa ce s-a amenajat reteaua de drumuri. Acum, anual, acest obiectiv turistic este vizitat de aproape 23 milioane de turisti si din aceasta cauza a fost declarata , de catre Guinnes World Records, ca cea mai vizitata cascada de pe glob.iar 5 ani mai tarziu, de catre SUA si 6 ani, de catre Canada, a fost declarata rezervatie naturala.
Cele doua state s-au inteles si au realizat o retea moderna de drumuri si autostrazi care sa permita, cat mai usor, turistilor sa ajunga la acest obiectiv. Aproape de cascada americana s-a construit un pod, peste raul Niagara, care face legatura intre cele doua tari.
In prezent procesul eroziunii regresive la cascada Niagara este de 15 cm, la cea americana(SUA) si 1,5 m la Potcoava canadiana. De la formarea acestei cascade si pana in prezent, datorita actiunii eroziunii, aceasta s-a retras cu 11 Km.
Cascada Niagara - Potcoava canadiana
Cascada Niagara - Potcoava canadiana, noaptea |
Cascada Niagara - Partea SUA. In dreapta Cascada Valul Miresei |
Cascada Niagara, partea americana, noaptea |
Cum a fost luminata cascada la nasterea bebelusului regal din Marea BritaniePodul peste Raul Niagara, in aval de cascada americana dintre Canada si SUA |
Pentru a ocoli cascada Niagara si pentru deplasarea navelor s-a construit canalul Welland, intre lacurile Erie si Ontario, asigurand circulatia navelor spre si dinspre fluviul Sf. Laurentiu. Marile lacuri au legaturi, prin canale, si cu raul Illinois , cu fluviul Mississippi, dar si cu raul Hudson, Oceanul Atlantic. Lungimea canalelor din interiorul si din exteriorul Marilor Lacuri este de peste 3000 de Km.Marile Lacuri reprezinta cel mai mare sistem de transport , din lume, pe apele interioare.
Aceste lacuri au adancimi mari fiindca s-au format intr-o zona tectonica activa, cu vai adanci modelate de ghetarii din Cuaternar.Cea mai mare adancime o are lacul Superior, de 406 m, iar cea mai mica se intalneste in Lacul Erie, de 64 m.Lacul Erie are cele mai mici adancimi din tot acest complex lacustru, adancimea medie fiind de 19 m. Lacurile Huron si Ontario, considerate a fi un singur lac, deoarece se afla la aceeasi altitudine, au adancimi de 229 m si respective 281 m.Desi este cel mai mic lac ca suprafata, Lacul Ontario are adancimi apreciabile: cea maxima este de 237 m, iar cea medie de 86 m.
Profil transversal prin Marile Lacuri - de la vest la est |
Alimentarea lacurilor se face din precipitatii, iar aportul acestora creste de la vest spre est, de la Superior(760 mm anual) spre lacul Ontario(850 mm). Nivelul cel mai mare al apelor acestor lacuri se inregistreaza in lunile de vara, cand precipitatiile sunt importante, iar nivele scazute se inregistreaza in timpul iernii din cauza ca precipitatiile, ceva mai mici, sunt sub forma solida. Vanturile bat, in multe perioade ale anului, mai frecvente iarna, care grabesc formarea ghetii. Cea mai puternica furtuna a avut loc in 1913, cand au fost scufundate 10 nave si alte 20 au fost aduse la tarm. Circulatia navelor este oprita pe timpul iernii, intre decembrie si aprilie, in fiecare an.
Pe litoralul acestor lacuri s-au dezvoltat 65 porturi, dintre care unele au importanta deosebita:Chicago, Milwaukee, Detroit, Toledo, Cleveland, Buffalo, Toronto, Rochester s.a. De cand se cunosc aceste lacuri de catre europeni( primii europeni care au ajuns in aceste locuri au fost francezii Samuel de Champlain si Etienne Brule, in 1615), au avut o importanta deosebita pentru navigatie. Pe aceste lacuri s-au transportat: cereale, in special grau, minereu de fier, carbuni, petrol si produse petroliere,materiale de constructii, calcar, automobile s.a.
Samuel de Champlain |
Etienne Brule |
In prezent industria
turismului s-a dezvoltat destul de mult, anual viziteaza si petrec vacanta peste 70 mil.de oameni, exista multe statiuni, case de vacanta si resedinte permanente pe malul acestor
lacuri. Oamenii folosesc plajele, inoata, folosesc barcile cu motor si cu
panze, viziteaza regiunile din jur etc.Se cheltuiesc annual, de catre turisti,
aproximativ 15 mild. dolari SUA. Pescuitul sportiv este o preocupare importanta
a multor turisti. Se pescuiesc: crap, biban, stiuca, pastrav, somon, somn, s.a.
Indiguirile si poluarea unor rauri,dar si pescuitul excesiv, mai ales in perioada
anterioara anului 1900, au dus la reducerea sau disparitia unor specii de
pesti: somon, hering,pastrav, stiuca, sturioni. Din aceasta cauza pescuitul
commercial este putin important. Apele acestor lacuri au fost
repopulate cu pastrav,crap,mreana,somon dar si cu unii pradatori care au
distrus pastravii si au modificat ecosistemele initiale.Frumusetea regiunilor
din jurul marilor lacuri este data si de multe spatii verzi, reprezentate prin
paduri de pin, prin paduri de foioase, pajisti etc.
Dupa 1900, folosirea abuziva a apelor acestor lacuri a dus la poluarea
lor si din aceasta cauza multe plaje nu
au mai fost folosite, dupa 1950. Au existat mari ingrijorari cu privire le
poluarea apei Marilor Lacuri cu deseuri industriale si din canalizare,
ingrasaminte de fosfor, substante chimice toxice. In 1950 se prefigura “moartea”
lacului Erie datorita poluarii intense, el avand zonele din jur puternic
populate si industrializate. In anii 1950 si 1960, raul Cuyahoga, care se varsa
in lacul Erie, a luat foc din cauza existentei la suprafata apei a
unei pelicule de produse petroliere. Acest fapt a facut ca
in 1972 si 1978 guvernele SUA si Canadei sa ajunga la o intelegere ,
prin care s-au obligat sa inlature sursele de poluare si sa imbunatateasca
calitatea acestor ape, iar Comisia Internationala Mixta, care cuprindea 6
comisari(cate trei din fiecare tara) avea ca sarcina sa urmareasca modul in
care se duc la indeplinire masurile stipulate in tratatul incheiat. In urma
masurilor luate de cele doua state calitatea apelor s-a imbunatatit, s-au
refacut ecosistemele, in buna parte, iar turismul a inflorit. Agentia Americana de Protectia Mediului a avut
mari probleme in actiunea de stopare a depozitarii deseurilor de catre unii cetateni(
aparate electronice, a unor desuri menajere si a altor materiale). Mai
periculoase erau ingrasamintele special folosite pentru culturile modificate
genetic, care ajungeau in lacuri si care creau mari probleme sanatatii
oamenilor. Un alt pericol era acela provenit de la sacii cu medicamente
expirate aruncate in apropierea lacurilor. Drogurile provenite de la acestea se
scurgeau in lacuri si puneau in pericol viata pestilor, deci si sanatatea
oamenilor. Au fost mobilizati, de catre aceasta Agentie, aproximativ 30 mil. de
oameni din jurul Marilor Lacuri, care, in Ziua Pamantului, au colectat un million
de Kg de deseuri electronice si sute de mii de saci cu medicamente expirate.
Medicamentele expirate au fost incinerate . Costurile acestei actiuni au fost suportate de fiecare stat in parte. In
prezent nimeni nu mai arunca aceste aparate si asemenea deseuri intrucat
amenzile sunt deosebit de mari.
Apele acestui sistem lacustru sunt folosite pentru alimentarea cu apa a
peste 250 orase din regiune, dar si pentru irigarea culturilor de pe o
suprafata de aproximativ 720000 Kmp. In jurul Marilor Lacuri exista mari
concentrari de populatie insumand 40 mil. locuitori, 10% din populatia SUA si
25% din populatia Canadei. Lacurile Erie, Ontario si sudul lacului Michigan
sunt caracterizate prin mari aglomeratii urbane(Chicago, Detroit, Cleveland, Toledo,
Toronto s.a.), unde s-a dezvoltat o puternica industrie a otelului, a
constructiilor de masini, industria informaticii, cea de aeronautica,
telecomunicatii, centre ale cercetarii spatiale, energiei atomice, industria
ingrasamintelor chimice, industria usoara si alimentara.
Hidroenergia si energia nucleara(90 centrale nucleare) detin un loc
important in producerea energiei electrice. La aproximativ 6 Km de cascada Niagara,
folosind forta apelor acesteia, s-au construit doua hidrocentrale: partea canadiana, construita in 1954( 1922 si 1954), cu o putere instalata de 1997 MW si una a SUA,
construita 1961, de 2525 MW.
Hidrocentralele Adam Beck I si II din Canada, Prima cu 10 generatoare, a doua cu 16 generatoare |
Hidrocentrala Robert Moses (SUA) - are 13 turbine si o putere instalata de 2525 MW |
In stanga imaginii sunt hidrocentralele Adam Beck, iar in dreapata este hidrocentrala Robert Moses |
O alta resursa a regiunilor limitrofe Marilor Lacuri o reprezinta
padurile. Pana in 1900 aceste erau prezente pe suprafete intinse. Ulterior
padurea era defrisata pentru a se obtine cherestea, lemn de constructie,
celuloza si hartie. Sunt alcatuite din conifere(pinul alb, pinul rosu)si din
foioase(mesteacanul alb, mesteacanul galben, fagul american,carpenul,artarul
rosu, artarul de zahar, alunul, salcia s.a.). Protectia acestora si a mediului, in general, este un obiectiv bine stabilit de cele doua tari. Este placut sa
vezi asezarile omenesti imbracate intr-o vegetatie foarte bogata de arbori si arbusti.Intre localitati
sunt suprafete ocupate cu diferite culturi agricole. Aproximativ jumatate din
terenurile limitrofe lacurilor este folosita pentru agricultura(in SUA) si 1/3
in Canada.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu