duminică, 6 noiembrie 2016





MARILE LACURI AMERICANE
     In partea centrala a Americii de Nord, la hotarul dintre Canada si SUA, se afla cel mai intins sistem lacustru de pe glob.Cinci lacuri mari alcatuiesc acest sistem lacustru:  Superior, cu o suprafata de 82362 Kmp, Huron a carui suprafata este de 59600 Kmp, Michigan, apropiat ca suprafata de Huron, 57800 Kmp, Erie cu 25700 Kmp, Ontario, cu 19010 Kmp, cel mai mic dintre aceste lacuri. La acest sistem lacustru se mai adauga numeroase lacuri mici dintre care amintim: St. Clair, Simcoe, Nipissing, Nipigon, Winnebago si altele. Suprafata totala a Marilor lacuri Americane este de 244106 Kmp, aproximativ cat suprafata Marii Britanii. Patru dintre aceste lacuri( Superior, Huron, Erie si Ontario) sunt la hotarul  dintre SUA si Canada, lacul Michigan se afla in intregime pe teritoriul SUA. In cadrul acestor lacuri sunt peste 35000 de insule, majoritatea mici. Cea mai mare insula dintr-un lac, de pe glob este insula Manitoulin, din lacul Huron, cu o suprafata de 2766 Kmp.


America de Nord - pozitia geografica a Marilor Lacuri

     Regiunea Marilor Lacuri se suprapune pe scutul laurentian care este de varsta precambriana. In cuaternar, aceasta regiune a fost acoperita de o calota glaciara, in Pleistocen, care a modelat puternic rocile rocile vechi si s-au depus importante valuri de morene. Depunerea acestor valuri de morene a modificat  scurgerea, care anterior era spre Mississippi, catre Golful Hudson si Oceanul Atlantic. La formarea acestor lacuri o contributie a avut-o si tectonica, care a fost destul de activa aici.



Harta Marilor Lacuri Americane

     Este cel mai mare sistem lacustru de pe glob, in privinta suprafetei, detine 20% din suprafata totala acoperita cu apa dulce de pe glob, iar ca volum de apa(22671 Kmc) se afla pe locul al doilea, dupa Baical(23600 Kmc), lac care se afla in sudul Siberiei, din Federatia Rusa.
     Cel mai mare dintre ele este Lacul Superior cu o suprafata de 82000 Kmp, urmat de Lacul Huron, cu 59600 Kmp, apropiat ca suprafata este si Lacul Michigan ,cu 57800 Kmp, dupa care alte doua lacuri, Erie si Ontario, au suprafete mai mici, respectiv 25670 Erie si 19010 Kmp Ontario. Lacul Ontario este cel mai mic dintre aceste lacuri.
     Scurgerea apei din aceste lacuri se face de la vest la est avand in vedere ca altitudinea lor descreste pe aceeasi directie, de la 183 m lacul Superior, la 176 m lacurile Huron si Ontario, la 173 m lacul Erie si cu o diferenta de 99 m se ajunge la Lacul Ontario cu 74 m.
     Din Lacul Superior apele se scurg formand raul Saint Marys care are multe praguri stancoase(cataracte), motiv pentru care a fost canalizat. Intre lacurile Huron si Michigan este stamtoarea Mackinac, lata de 8 km, pe unde apele din Michigan se scurg in L.Huron. Scurgerea din lacul Huron se face prin rauln ST.Clair in bazinul de mica adancime a lacului Saint Clair, dupa care se continua cu raul Detroit pana la Lacul Erie, cel mai putin adanc dintre toate lacurile(64 m adancimea maxima si 19 m adancimea medie). Intre Lacul Erie si Ontario diferenta de nivel este mare si se intalneste o ruptura de panta,unde apele formeaza Cascada Niagara.
     Inainte de a ajunge la cascada, din cauza insulei Caprei, raul Niagara se despleteste in doua brate, formand Potcoava canadiana, de 792 m lungime si cu o cadere de 51m si cascada americana(SUA), care la randul sau are o mica fasie de apa denumita Valul Miresei, din cauza unei mici insule(Luna). Lungimea cascadei americane este de 363 m, iar caderea de peste 21 m. Partea canadiana a Cascadei este grandioasa, are forma de potcoava, debitul apei este in medie de 2400 mc/sec., ajungand uneori la peste 5000 mc/sec. Partea americana este mai putin spectaculoasa fata de cea canadiana.
    Pentru vizitatori, in partea canadiana, se coboara cu lifturile,la un vapor de croaziera care duce vizitatorii pana in apropierea bazei cascadei, iar la cea americana, tot cu lifturile se coboara la un tunel aflat in spatele cascadei.In ambele parti sunt amenajate platforme de observare, mai mult, in partea canadiana exista un turn de 160 m inaltime, cu trei lifturi exterioare, care urca turistii la doua platforme de observare. La baza acestui turn sunt doua restaurante. In zona sunt numeroase hoteluri si multe alte atractii turistice.
     Cascada a fost deschisa spre vizitare, de catre cele doua state, in anul 1880, dupa ce s-a amenajat reteaua de drumuri. Acum, anual, acest obiectiv turistic este vizitat de aproape 23 milioane de turisti si din aceasta cauza a fost declarata , de catre Guinnes World Records, ca cea mai vizitata cascada de pe glob.iar 5 ani mai tarziu, de catre SUA si 6 ani, de catre Canada, a fost declarata rezervatie naturala.
     Cele doua state s-au inteles si au realizat o retea moderna de drumuri si autostrazi care sa permita, cat mai usor, turistilor sa ajunga la acest obiectiv. Aproape de cascada americana s-a construit un pod, peste raul Niagara, care face legatura intre cele doua tari.
     In prezent procesul eroziunii regresive la cascada Niagara este de 15 cm, la cea americana(SUA) si 1,5 m la Potcoava canadiana. De la formarea acestei cascade si pana in prezent, datorita actiunii eroziunii, aceasta s-a retras cu 11 Km.


Cascada Niagara - Potcoava canadiana

Cascada Niagara - Potcoava canadiana, noaptea


Cascada Niagara - Partea SUA. In dreapta Cascada Valul Miresei


Cascada Niagara, partea americana, noaptea
























                               

Cum a fost luminata cascada la nasterea bebelusului regal din Marea Britanie



Podul peste Raul Niagara, in aval de cascada americana dintre Canada si SUA


 Pentru a ocoli cascada Niagara si pentru deplasarea navelor s-a construit canalul Welland, intre lacurile Erie si Ontario, asigurand circulatia navelor spre si dinspre fluviul Sf. Laurentiu. Marile lacuri au legaturi, prin canale, si cu raul Illinois , cu fluviul  Mississippi, dar si cu raul Hudson, Oceanul Atlantic. Lungimea canalelor din interiorul si din exteriorul Marilor Lacuri este de peste 3000 de Km.Marile Lacuri reprezinta cel mai mare sistem de transport , din lume, pe apele interioare.

  Aceste lacuri au adancimi mari fiindca s-au format intr-o zona tectonica activa, cu vai adanci modelate de ghetarii din Cuaternar.Cea mai mare adancime o are lacul Superior, de 406 m, iar cea mai mica se intalneste in Lacul Erie, de 64 m.Lacul Erie are cele mai mici adancimi din tot acest complex lacustru, adancimea medie fiind de 19 m. Lacurile Huron si Ontario, considerate a fi un singur lac, deoarece se afla la aceeasi altitudine, au adancimi de 229 m si respective 281 m.Desi este cel mai mic lac ca suprafata, Lacul Ontario are adancimi apreciabile: cea maxima este de 237 m, iar  cea medie de 86 m.




Profil transversal prin Marile Lacuri - de la vest la est


 Alimentarea lacurilor se face din precipitatii, iar aportul acestora creste de la vest spre est, de la Superior(760 mm anual) spre lacul Ontario(850 mm). Nivelul cel mai mare al apelor acestor lacuri se inregistreaza in lunile de vara, cand precipitatiile sunt importante, iar nivele scazute se inregistreaza in timpul iernii din cauza ca precipitatiile, ceva mai mici, sunt sub forma solida. Vanturile bat, in multe perioade ale anului, mai frecvente iarna, care grabesc formarea ghetii. Cea mai puternica furtuna a avut loc in 1913, cand au fost scufundate 10 nave si alte 20 au fost aduse la tarm. Circulatia navelor este oprita pe timpul iernii, intre decembrie si aprilie, in fiecare an.

Orasul Detroit, centrul fabricarii automobilelor, cu 688701 loc(2015), iar cu zona metropolitana este de aproape 5 mil. locuitori. Este asezat pe raul Detroit care porneste din lacul St. Clair si se varsa in Lacul Erie.


Chicago, oras din statul Illinois (SUA), mare centru financiar si industrial, al 3-lea oras ca marime dupa New York si Los Angeles, cu o populatie de aproape 3 mil. locuitori, iar cu aria metropolitana ajunge la aproximativ 10 mil. Locuitori. Se afla pe malurile Lacului Michigan.

Cleveland, oras cu 480000 loc, pe malul sudic al Lacului Erie, in apropierea gurii de varsare a raului Cuyahoga, poarta numele generalului Moses Cleveland care a supervizat planul de modernizare a centrului orasului.


 Toronto, asezat pe malurile Lacului Ontario, cel mai mare oras din Canada, cu o populatie de 2615060 loc. in 2011, iar cu zona metropolitana are peste 5,5 mil. locuitori.




Turnul CN, de 553 m inaltime (fiind primul pe glob pana in 2007), constructia acestuia a durat din 6 februarie 1973 pana in 26 iunie 1976, cand a fost inaugurat, S-au folosit 40500 mc de beton. Precizia constructiei a fost destul de mare, in final a existat o deviatie de la verticala de 29mm. Are 6 lifturi , 3 puncte de observare(la 342 m, la 346m,la 447 m), un restaurant rotativ, cu miscare completa dureaza 72 minute, o mare antena pentru telecomunicatii.La punctul de observare de la 342 m , din 1994, exista o podea in suprafata de 24 mp din sticla, cu o grosime de 64 mm, prin care poti vedea baza turnului. Fundatia are adancimea de 15 msi s-au folosit 7000 de mc de beton. Masa totala a acestui turn este de 118000  tone.Pentru cazuri de urgenta exista , in interiorul turnului, o scara metalica. Turnul este vizitat, anual, de 2 milioane de vizitatori.Turnul, incepand cu 2007,este luminat de 1300  led-uri supraluminoase programabile, inlocuind vechiul sistem de luminare cu lampi incandescente.. Turnul isi schimba luminile in functie de diferitele evenimente ce au loc in Canada sau pe glob.


  Pe litoralul acestor lacuri s-au dezvoltat 65 porturi, dintre care unele au importanta deosebita:Chicago, Milwaukee, Detroit, Toledo, Cleveland, Buffalo, Toronto, Rochester s.a. De cand se cunosc aceste lacuri de catre europeni( primii europeni care au ajuns in aceste locuri au fost francezii Samuel de Champlain si Etienne Brule, in 1615), au avut o importanta deosebita pentru navigatie. Pe aceste lacuri s-au transportat: cereale, in special grau, minereu de fier, carbuni, petrol si produse petroliere,materiale de constructii, calcar, automobile s.a.


 Samuel de Champlain


                            Etienne Brule                                                   

   In prezent industria turismului s-a dezvoltat destul de mult, anual viziteaza si petrec vacanta peste 70 mil.de oameni, exista multe statiuni, case de vacanta si resedinte permanente pe malul acestor lacuri. Oamenii folosesc plajele, inoata, folosesc barcile cu motor si cu panze, viziteaza regiunile din jur etc.Se cheltuiesc annual, de catre turisti, aproximativ 15 mild. dolari SUA.  Pescuitul sportiv este o preocupare importanta a multor turisti. Se pescuiesc: crap, biban, stiuca, pastrav, somon, somn, s.a. Indiguirile si poluarea unor rauri,dar  si pescuitul excesiv, mai ales in perioada anterioara anului 1900, au dus la reducerea sau disparitia unor specii de pesti: somon, hering,pastrav, stiuca, sturioni. Din aceasta cauza pescuitul commercial este putin important. Apele acestor lacuri au fost repopulate cu pastrav,crap,mreana,somon dar si cu unii pradatori care au distrus pastravii si au modificat ecosistemele initiale.Frumusetea regiunilor din jurul marilor lacuri este data si de multe spatii verzi, reprezentate prin paduri de pin, prin paduri de foioase, pajisti etc.
     Dupa 1900, folosirea abuziva a apelor acestor lacuri a dus la poluarea lor si din aceasta cauza  multe plaje nu au mai fost folosite, dupa 1950. Au existat mari ingrijorari cu privire le poluarea apei Marilor Lacuri cu deseuri industriale si din canalizare, ingrasaminte de fosfor, substante chimice toxice. In 1950 se prefigura “moartea” lacului Erie datorita poluarii intense, el avand zonele din jur puternic populate si industrializate. In anii 1950 si 1960, raul Cuyahoga, care se varsa in lacul Erie, a luat foc din cauza existentei la suprafata apei a unei pelicule de produse petroliere. Acest  fapt  a facut ca  in 1972 si 1978 guvernele SUA si Canadei sa ajunga la o intelegere , prin care s-au obligat sa inlature sursele de poluare si sa imbunatateasca calitatea acestor ape, iar Comisia Internationala Mixta, care cuprindea 6 comisari(cate trei din fiecare tara) avea ca sarcina sa urmareasca modul in care se duc la indeplinire masurile stipulate in tratatul incheiat. In urma masurilor luate de cele doua state calitatea apelor s-a imbunatatit, s-au refacut ecosistemele, in buna parte, iar turismul a inflorit.  Agentia Americana de Protectia Mediului a avut mari probleme in actiunea de  stopare a depozitarii deseurilor de catre unii cetateni( aparate electronice, a unor desuri menajere si a altor materiale). Mai periculoase erau ingrasamintele special folosite pentru culturile modificate genetic, care ajungeau in lacuri si care creau mari probleme sanatatii oamenilor. Un alt pericol era acela provenit de la sacii cu medicamente expirate aruncate in apropierea lacurilor. Drogurile provenite de la acestea se scurgeau in lacuri si puneau in pericol viata pestilor, deci si sanatatea oamenilor. Au fost mobilizati, de catre aceasta Agentie, aproximativ 30 mil. de oameni din jurul Marilor Lacuri, care, in Ziua Pamantului, au colectat un million de Kg de deseuri electronice si sute de mii de saci cu medicamente expirate. Medicamentele expirate au fost incinerate . Costurile acestei actiuni au fost suportate de fiecare stat in parte. In prezent nimeni nu mai arunca aceste aparate si asemenea deseuri intrucat amenzile sunt deosebit de mari.
     Apele acestui sistem lacustru sunt folosite pentru alimentarea cu apa a peste 250 orase din regiune, dar si pentru irigarea culturilor de pe o suprafata de aproximativ 720000 Kmp. In jurul Marilor Lacuri exista mari concentrari de populatie insumand 40 mil. locuitori, 10% din populatia SUA si 25% din populatia Canadei. Lacurile Erie, Ontario si sudul lacului Michigan sunt caracterizate prin mari aglomeratii urbane(Chicago, Detroit, Cleveland, Toledo, Toronto s.a.), unde s-a dezvoltat o puternica industrie a otelului, a constructiilor de masini, industria informaticii, cea de aeronautica, telecomunicatii, centre ale cercetarii spatiale, energiei atomice, industria ingrasamintelor chimice, industria usoara si alimentara.
     Hidroenergia si energia nucleara(90 centrale nucleare) detin un loc important in producerea energiei electrice. La aproximativ 6 Km de cascada Niagara, folosind forta apelor acesteia, s-au construit doua hidrocentrale: partea canadiana, construita in 1954( 1922 si 1954), cu o putere instalata de 1997 MW si una a SUA, construita 1961, de 2525 MW.



Hidrocentralele Adam Beck I si II din Canada, Prima cu 10 generatoare, a doua cu 16 generatoare


Hidrocentrala Robert Moses (SUA) - are 13 turbine si o putere instalata de 2525 MW


In stanga imaginii sunt hidrocentralele Adam Beck, iar in dreapata este hidrocentrala Robert Moses

     O alta resursa a regiunilor limitrofe Marilor Lacuri o reprezinta padurile. Pana in 1900 aceste erau prezente pe suprafete intinse. Ulterior padurea era defrisata pentru a se obtine cherestea, lemn de constructie, celuloza si hartie. Sunt alcatuite din conifere(pinul alb, pinul rosu)si din foioase(mesteacanul alb, mesteacanul galben, fagul american,carpenul,artarul rosu, artarul de zahar, alunul, salcia s.a.). Protectia acestora si a mediului, in general, este un obiectiv bine stabilit de cele doua tari. Este placut sa vezi asezarile omenesti imbracate intr-o vegetatie foarte bogata de arbori si arbusti.Intre localitati sunt suprafete ocupate cu diferite culturi agricole. Aproximativ jumatate din terenurile limitrofe lacurilor este folosita pentru agricultura(in SUA) si 1/3 in Canada.
    

     

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu