INSULELE MADELEINE ( II )

         

I N S U L E L E   M A D E L E I N E (II)

C A N A D A 

           Acest arhipelag are un climat maritim umed,fiind expus vanturilor.Intinderile mari de apa . precum si influenta curentului cald al Golfului(Gulf Stream),imblinzesc clima aproape in tot cursul anului.Verile sunt lipsite de zile de canicula, toamnele sunt destul de placute, primaverile vin mai greu si sunt racoroase, iar ienile sunt mai blande decat in partea continentala.Vanturile sunt prezente in toate anotimpurile, mai violente iarna, cu viteze ce variaza intre 17 si 40 km pe ora , cu directie dominanta din sud-vest(in perioada calda a anului) si din nord-vest(in in timpul iernii).Apele din jurul insulelor ajung, la sfarsitul lunii august,la 18*C, iar in cadrul lagunelor poate depasi 20*C.

           Temperaturile medii ale iernii sunt de obicei intre -2*C si - 10*C.Luna februarie are cele mai scazute temperaturi(intre -3,3*C si -12*C).Temperaturile maxime se inregistreaza in luna august(in jur de 23*C),iar maxima s-a iregistrat tot in august, de 31,1*C(iregistrari efectuate intre 1987 si 2012).Temperatura medie din arhipelag este de 8*C

           Cea mai scazuta temperatura a fost de -26,3*C inregistrata in luna februarie.Temperaturile medii anuale sunt relativ scazute primavara( -4,1*C in martie,1,2*C in aprilie si de abia in a doua parte a lunii mai temperatura creste , dar rareori creste peste 15*c).Sezonul cald dureaza, cu adevarat , de la sfarsitul lunii iunie pana in a doua parte a lunii septembrie.

            Precipitatiile cele mai bogate cad toamna( septembrie cu 92,9 mm, octombrie cu 81,7 mm, ). La sfarsitul primaverii , in luna mai cantitatea de precipitatii este in medie de 60,3 mm, iar in luna decembrie 55,4 mm, in majoritate ninsori. Stratul de zapada a ajuns in ianuarie la 73,3 cm si 62,9 cm in decembrie.Anual se inregistreaza 165 zile cu precipitatii, din care 66 zile sunt cu ninsori.In cea mai mare parte a anului(57%) sunt ploi marunte, urmeaza ploile moderate(23%), putinr perioade cu ploi insotite de furtuni si tunete(10%) si foarte putine ploi torentiale(1%).Ninsorile incep din noiembrie si tin pana la mijlocul lunii aprilie.

           Umiditatea aerului este destul de ridicata si variaza intre 65%(frecvent mai ales la mijlocul lunii august) si 94% in martie, catre sfarsitul acestei luni.

Aspectul insulelor, din acest arhipelag, pe timpul iernii

         Apele subterane , o sursa vitala in acest arhipelag, o resursa care trebuie folosite cu multa grija din cauza riscului de intruziune a apei sarate, atunci cand s-ar folosi excesiv. Inca din 1970 s-a stabilit volumul maxim de apa subterana care poate fi extras din fiecare insule.Cei mai mari consumatori de apa potabila suntfabricile de prelucrare a produselor marinesi industria turismului..S-au stabilit reguli stricte de folosire a acestor ape subterane, dupa cum urmeaza; udarea peluzelor sa se faca timp de o ora pe zi, intre orele 6 si 8 dimineata sau intre20 si 22 p.m.Aceste restrictii nu se aplica serelor, culturilor fermierilor, in cazul cursurilor de golf, spalatoriile auto,toate nevoile casnice, dar sa se foloseasca numai cat trebuie, fara risipa.Se intrezice folosire apei pentruspalarea parcarilor si a trotuarelor.

            Cei care incalca aceste reguli sunt amendati cu sume cuprinse intre 50 si 500 dolari canadieni, pentru prima abatere si pentru fiecare zi de incalcare a acestor reguli.

            10% din necesarul de apa este asigurat de fantanile proprii. Pe arhipelag exista 3 retele de alimentare cu apa, fiecare retea este formata din mai multe fantani din care se pompeaza apa intr-un bazin si de aici se distribuie catre consumatori, prin cadere.Din acest rezervor se foloseste, zilnic, cam de 50-70 % din capacitatea acestuia. Cantitatea de apa consumata, vara, creste la 85% si ajunge uneori chiar la 100%.Apele subterane sunt de buna calitate si contin Ca si Mg.

           Apele de suprafata sunt neinsemnate si sunt influentate de precipitatii.Apa marii a inceput sa fie contaminata cu ape reziduale provenite  de la casele de pe insule. \Locuintele inca nu sunt echipate corespunzator pentru a opri poluarea apelor marii. Apa marii a fost contaminata cu petrol provenit din deversarile realizate de diferite nave.

            Vegetatia este reprezentata de putine paduri, in special din conifere(pinul negru), prin vegetatia nisipurilor(care ocupa 30% din suprafata insulelor)cum ar fi mierluta. mazarea de plaja,ierburi scurte s.a care se continua spre mijlocul insulelor cu ierburi, sub forma de pajisti, cu multe flori care incanta ochiul calatorului(margarete,trifoi rosu,trifoi alb,trifoi dulce galben,splinuta,orz salbatic,secara mare cu frunze albastrui, s.a.)si apoi padurea de pin.Intrucat aici exista multe lagune formate in urma inchiderii unor mici golfuri cu limbi de nisip(cordoane de nisip)depuse de curentii marini destul de puternici(ca urmare a vanturilor) mai ales in partea nordica a arhipelagului, se dezvolta o vegetatie specifica de mlastini, de lacuri cum ar fi: papura, rogozul, o planta insectivora denumita ulcior,muschiul Sphagnum s.a.Multe din plantele de apa , dar si unele de nisip au rizomi fixand mai bine nisipurile sau creind  un hatis la marginea lagunelor.In apropierea padurilor se intalnesc pini si mesteceni piperniciti. In interiorul padurii , in timpul verii, se intalnesc:murul zmeurul, o specie de coacaz,ceaiul de Labrador,, papucul doamnei ,afinul. capsunul etc.

Palcuri de padure si pajisti in Cap-aux-Meules

   

Pajisti cu flori, vegetatie de mlastini (papura, rogoz),arbusti, arbori (pini)

          Fauna este reprezentata prin animale marine si de uscat.In comparatie cu alte regiuni din Quebec fauna este mai redusa ca numar si specii, in special cea de uscat.Dintre cele care traiesc pe us cat mentionam: vulpea rosie, veverita rosie,cerbul soarece(mouse)sobolanul de Norvegia,coioti , iepurele de zapada(exterminat si repopulat incepand cu anul 1994..Vulpea rosie a fost introdusa pe arhipelag la sfarsitul anului 1970 , s-a adaptat si s-a inmultit mai mult decat se prevazuse, asta datorita lipsei de pradatori.Ea este raspandita in insulele:Havre Aubert si Cap-aux-Meules,

       

 Sunt 300 de specii de pasari, dintre care 25 specii traiesc permanent in unsule(cioara americana, bufnita de zapada s.a). Celelalte pasari migreaza dinspre regiunile mai reci , fie spre regiunile mai calde(in timpul iernii) si invers pe timpul verii.Dintre aceste specii amintim:gasca de mare, marele starc, cormoranul cu creasta dubla,pinguinul mic,fluerarul(pe cale de disparitie) etc  Numarul de pasari este mai mare la sfarsitul verii si inceputul toamnei deoarece fac oprire mai multe pasari migratoare. Insula Brioni, care nu este locuita de oameni, este locuita de numeroase pasari si din aceasta cauza este declarata o rezervatie naturala pentru a le proteja de actiunea oamenilor.

           Animalele de apa sunt mai numeroase si constituie o importanta resursa pentru aceste insule(4 specii de foci, balene, delfini, nurci ,pesti(hering - foarte rar, macrou - in apele mai reci, cambula, calcan, merluciu- cantitati mici, rechin, anghila ), homari, crabi, scoici s.a...

Madelinot cu un homar

           Nurca americana a fost adusa pentru repopulare in insula Havre Aubert, O parte a scapat din captivitate, iar acum se afla in bazinele limitrofe.

            Morsele au existat in aceste zone ,amerindienii mikmaq se deplasau de la gurile fluviului Sf. Laurentiu pentru a le vana, ulterior vanatoarea s-a realizat si de catre colonizatori pana la sfarsitul secolului 18 cand au disparut.

           Focile cu cele 4 specii(sigiliul gri (275 kg adultii), sigiliu port(90 kg), foca harpa , foca cu capison (300 kg). catre sfarsitul iernii femelele vin sa nasca puii pe banchiza de gheata din apropierea arhipelagului.Vanatoarea de foci s-a intensificat ajungand sa se vaneze in 2010  336000 foci,cota aprobata de Guvernul Canadei, din care peste 280000 sunt foci de Groenlanda, sub 4 luni.. Cunoscuta artista franceza Brigitte Bardot, alias BB,o militanta pentru protectia animalelor, dar si a oamenilor, a aparut pe teritoriul canadei pentru a denunta guvernul canadian cu privire la cruzimea cu care au fost omorati puii de foca pe banchizele canadiene in scopuri comerciale. Puii de  foca erau loviti cu batele si de foarte multe ori erau jupuiti de vii.(art. d-nei Venera Dumitrescu- Staia- Canada).In afara de piei se mai comercializau, catre Asia si pudre afrodisiace care se pregateau din organul sexual al masculilor.Imaginea puilor neintarcati ucisi cu lovituri de maciuca,televizate pentru prima oara in 1960 si ca urmare a protestului artistei BB, au dus la interzicerea , incepand cu 1987, uciderii puilor numiti blanita alba.Fiecare blana de foca poate sa-i aduca unui vanator peste 40 dolari. O tinta predilecta a vanatorilor sunt puii de foca care dupa 2-3 saptamani isi schimba blana alba cu o blana  lucioasa , cenusie, mult superioara perioadei anterioare naparlirii.

     

Pui de foca odihnindu-se pe gheata, la cel mult o saptamana de viata

Mama si puiul odihnindu-se pe suprafata ghetii

         Cotele ridicate de foci vanate din fiecare an, aprobate de guvernul de la Ottawa,s-ar datora si numarului mare de foci existente in regiunea golfului Sf. Laurentiu(peste 5,5 milioane ) care ar fi dus la scaderea numarului pestilor(ele se hranesc cu pesti si nevertebrate).Guvernul canadian doreste sa se ajunga la 70% din numarul actual de foci(aproximativ 3.85 milioane .Se considera ca o foca adulta consuma intr-un an de zile cam o tona de peste si nevertebrate(crabi, creveti)O foca incepe reproducere intre4si 8 ani si traieste in jur de 30 ani.Spre sfarsitul toamnei foarte multe foci migreaza din NV Oc. Atlantic, spre regiunile din Golful Sf. Laurentiu, incluzand si insulele Magdalena. pentru a da nastere la pui. Daca stratul de gheata de deasupra apelor golfului este subtire, ca urmare a unei ierni mai blande, exista pericolul ca multi pui de foca sa moara deoarece cazand in apa nu rezista la temperaturile destul de scazute neavand un strat de grasime suficient pentru a le proteja.In cazul in care un pui de cateva zile cade in apa, mama sa il impinge spre un loc mai sigur, unde puii se odihnesc, se hranesc cu laptele de la mamele lor si iau in greutate cate 450 grame la 5-6ore.Laptele mamei are 40-50% grasime Nici o gheata prea groasa nu ar favoriza focile deoarece le limiteaza accesul la hrana.

         Din 2003-2005, vanatorii puteau ucide 350000 foci anual, dar in cei 3 ani sa nu depaseasca 975000 de foci. In afara de blanuri se mai obtin produse derivate din carnea de foca , seu ,care contine acizi grasi, plus omega 3.Din seu se obtine si o crema pentru maini, dar poate fi folosit si ca supliment nutritiv.(dupa Kenedy Warrne -"Focile din Groenlanda" - 2004).