Parcul National Jaques Cartier

P A R C U L   N A T I O N A L   J A C Q U E S   C A R T I E R

P R O V I N C I A   Q U E B E C

C A N A D A

     Aproximativ 30 minute de mers cu masina, in nordul  Orasului Quebec, capitala provinciei cu acelasi nume, se afla unul dintre cele mai frumoase parcuri natural din aceasta zona. El este unul dintre cele 26 parcuri nationale, din provincia Quebec, administrate de o societate numita SAPAQ. 

Pozitia geografica a Parcului Jacques Cartier in cadrul Canadei

Pozitia Parcului in cadrul Provinciei Quebec

Pozitia geografica a Parcului fata de Quebec City

     Are o suprafata de 670 Km², desfasurat de-a lungul celui mai important rau, Jacques Cartier, care are o lungime de 177 km si se varsa in fluviul Sf.  Laurentiu.. Este o regiune montana, care face parte din lantul Laurentidelor, cu vf. Cel mai inalt Mont Francois De Laval, de 1083 m, Aceasta zona montana este puternic fragmentata de numeroase vai, dintre care cea mai importanta este Jacques Cartier, o vale glaciara care, fata de regiunile inconjuratoare s-a adancit cu 550m.

Harta Parcului National Jacques Cartier. Se observa cele doua rauri principale: Jacques Cartier si Sautauriski

Zona montana a Lauridelor, in care raul si-a sapat o vale adanca de 550 m. Valea are forma literei U, fiind o vale moderata de ghetarii din ultima glaciatiune.

     Clima este rece,precipitatiile sunt abundente(1320 mm anual), iarna stratul de zapada ajunge la o grosime si de 6 m. Din intreaga cantitate de precipitatii, dintr-un an de zile, 30-35% sunt sub forma de solida (zapada).

In cadrul parcului, la Stoneham, sunt hoteluri, multe partii, teleschi si voie buna

Iarna grea, deplasarea se face pe schiuri

     Vara numarul turistilor este mai mare, putandu-se folosi bicicleta, caiacul, canoe,mini-pluta sau mergand pe jos, sa strabati si sa cunosti aceasta splendida natura care te incanta si te odihneste, te indeparteaza de stressul zilnic. Pe timp de iarna turistii nu lipsesc, vin aici sa schieze, sa patineze, sa mearga cu saniile, sa foloseasca snowbordurile, sa faca drumetii prin zapada.

     Raurile, mai ales Jacques Cartier, au sectoare unde apa se involbureaza, datorita pantei mai accentuate, dar si sectoare mai line.In afara de raul Jacques Cartier exista si alt rau important, Sautauriski. Impreuna, bazinele acestor rauri, ocupa o suprafata de 86,3% din suprafata totala a Parcului. Pe langa rauri exista o multime de lacuri mici a  caror suprafata este de 16,43 Km². Cel mai important lac, de 1,9 km², este Sautauriski. Calitatea apelor raurilor si lacurilor este buna, apele sunt slab mineralizate, cu putini nutrienti si substante organice.

      Vegetatia este bogata si reprezentata, in cea mai mare parte, de paduri. In functie de relief si de clima se disting: paduri de conifere(molidul negru , bradul de balsam), padurile de amestec, foioase si conifere. De obicei, in apropierea apelor raurilor, acolo unde este o clima mai de adapost, se intalnesc foioasele, unele ciar cu lemn de esenta mai tare. Dinttre foioase amintim: mesteacanul alb, galben, artarul de zahar, ulmul american, frasinul negru s.a. 

       Padurile de conifere detin 45% din suprafata totala ocupata de padure, padurile mixte ocupa 46,7%, iar padurile cu arbori cu lemn de esenta ceva mai tare ocupa 7,6 %. Aici este limita nordica a artarului de zahar.
       Din cei 670 Km2, cat are parcu, aproape 568 Km2 sunt ocupati de padure. Din aceasta 36,4% , 207 Km2,sunt padurile mai vechi de 50 de ani si numai 4,4% sunt padurile mai vechi de 90 de ani. Aceasta situatie este rezultatul defrisarilor realizate intre anii 1920 si 1980. In curs de regenerare sunt 15% din padurile acestui parc. In prezent in toate cele 26 parcuri nationale din nordul orasului Quebec, defrisarile sunt interzise, fiind protejete de legea din 2005, astfel sunt protejate si animalele salbatice. Unele dintre ele sunt pe cale de disparitie, altele isi diminuiaza numarul.

      .

       In apele raurilor sunt pesti (somonul, pastravul), sunt 136 specii de pasari (vrabia cu gatul alb, cioara americana, rata,rata cu gat inelat, rata neagra,  soimul cu coada rosie, scatiul de pin, cocosul de munte, batlanul albastru, bufnita s.a.), multe mamifere( ursul negru,elanul, cerbul, vulpea rosie,veverita , castorul canadian, ratonul, marmota,  rasul, vidra de rau, lilieci s.a.), toate specifice padurilor boreale. Dupa disparitia lor, in jurul anului 1920, pastravul si somonul, au fost adusi si au fost repopulate apele din regiune cu acesti pesti(1980). Reducerea exploatarilor forestiere a facut ca speciile de mamifere sa fie mai putin afectate, dar continua presiunea asupra acestora prin activitatea omului (circulatia autovehiculelor pe autostrada 175 si pe soselele din regiunea Parcului, care provoaca si accidente in randul acestora, prin prezenta turistilor, mai ales vara, in campinguri, in cabane, pe ape, pe sosele, prin construirea de noi locuinte etc.). Pentru deplasarea animalelor dintr-o parte in alta a parcului national  se vor construi pasaje subterane si supraterane.

Vulpea rosie

       Parul de pe abdomen si de sub gat este alb, in rest este spre roscat. Are botul ascuit, corpul subtire, coada lunga si stufoasa (70% din lungimea corpului). Este solitara, numai cand hrana este greu de procurat se grupeaza  cate 3-4 pentru a reusi mai usor sa prinda prada. POerioada de imperechere este dinianuarie si pana la mijlocul lunii februarie. Perioada de gestatie dureaza 51-53 zile, naste 4-6 pui, pe care ii alapteaza timp de 6-9 saptamani. Este omnivora, predominant carnivora.

Lupul gri canadian

       Seamana cu ciobanescul german sau cu husky, dar are picioarerele mai lungi, mai mari, pieptul mai ingust. Este acoperir cu blana cu doua straturi de par, unul mai lung si mai gros si celelalt, mai aproape de piele, mai subtire si mai moale, care-l protejeaza de frig. La alergare, poate atinge viteza de 70 Km la ora, iar intr-o zi poate strabate distante de zeci de km, in functie de cum gaseste hrana. Traieste in grupuri de 4-5 pana la 10-12, numite haite. Haita este formata din masculul dominant si felela sa si din puii lor din anii anteriori.Este o ierarhie bine stabilita, chiar si cand se hranesc din prada pe care au prins-o. Imperecherea are loc la sfarsitul iernii, perioada de gestatie este de 9 saptamani. Femela naste 4-7 pui pe care ii alapteaza 6-8 saptamani. Traiesc intr-un adapost sapat in pamant, de regula in apropierea unei surse de apa. n lup poate trai pana la 10 ani. Aici este limita sudica a acestei specii de lup.

Ursul negru

       Corpul masculilor poate ajunge la 140-200 cn lungime, iar inaltimea de 100-120cmm.Greutatea poate ajunge la 275 Kg, s-a intalnit un exemplar de 400 Kg. In medie un urs negru are o greutate de 120 kg, pe cand femelele 80 kg. Culoarea variaza de la negru, la maro, scortisoara. Are vedere scurta, este daltonist, au par lung si des, membre puternice. Femelele se imperecheaza la 2-3 ani , gestatia dureaza 6-7 luni si dau nastere la mai mult de 3 pui. Corpul puilor este acoperit cu par chiar din prima saptamana de la nastere, iar ochii se deschid dupa aproape 6 saptamani. Parasesc barlogul spre sfarsitul lunii aprilie, sunt intarcati la inceputul verii. Mama are grija, singura de pui timp de 2-3 ani, dupa care parasesc barlogul mamei. Iarna, cand temperaturile sunt destu de scazute, intra intr-o stare de somnolenta, bataile inimii scad la 10/minut, iar temperatura corpului este in jur de 7 grade C. Este un animal omnivor, 75% vegetarian. In medie traiesc 10 ani, dar cateodata, unii, ajung la 30 ani.

Femela Elanului

Elanul - masculul

       Masculul are o greutate cuprinsa intre 220 si 450 Kg. Lungimea corpului este de peste 2 m, iar inaltimea de 1,80 si chiar peste 2 m. Coarnele latite pot cantari pana la 20 kg si pot ajunge si la o lungime de 1,60 m. Masculii traiesc singuri, doar in perioada de imperechere (august-octombrie) cauta femelele.

Vidra de rau

       Are corpul alungit, cu o lungime de 80-130 cm, cu o greutate de 5-14 kg, cu o coada de 30-50 cm. Masculul poate avea corpul de 130 cm lungime si o greutate de 8 kg. Blana este maro inchis, picioarele sunt scurte. Este o inotatoare desavarsita. Se hraneste cu pesti, crustacee, batracieni, pasari s.a.Imperecherea se face primavara devreme, gestatia dureaza 9 luni, naste 1-4 pui.

Ratonul

       Corpul are o lungime de cuprinsa intre 60 si 105 cm, cu coada, greutatea 4-9 kg (in Canada greutatea medie este de 8,5 kg), capul este rotund, botul ascutit, blana este gri, maro, cu negru in jurul ochilor si pe nas. Coada de 20-28 cm, are 5 inele negre sau maro, ultimul intotdeauna este negru. Traieste in scorburi, buturugi, mici pesteri sau in vizuini parasite de marmote.Iarna intra intr-o somnolenta. Perioada de imperechere este februarie-martie. Perioada de gestatie este de 63 zile, Puii se nasc in aprilie-mai. Ratonii traiesc 3-5 ani, uneori ajung la 14 ani.

Iepurele

       Exista doua specii de iepuri in Canada.Au corpul cu lungimea cuprinsa intre 37 si 50 cm, coada de de 4-7 cm, greutatea medie de 1,2-1,5  kg. Blana este cenusie, iar iarna devine alba. perioada de imperechere incepe in februarie, perioada de gestatie este de 26-30 zile, naste 2-7 pui. Traieste solitar. Are activitatea mai mult nocturna.

Caribu(Ren)

       Masculul este mai puternic, greutatea corpului este cuprinsa intre 125-275 kg, iar al femelelor  intre90 si 135 kg.Si masculul si femela au coarne, dar cele ale masculului sunt mult mai mari. Daca femelele traiesc in zona padurilor, coarnele aproape lipsesc.Corpul este acoperit cu o blana deasa, cu par gol pe dinauntru, pentru a-i usura inotul si pentru a rezista la frig. Imperecherea se face in septembrie-octombrie, iar in iunie se naste un vitel. Caribu este un bun inotator si alergator(60-70 km/ora). Este erbivor rumegator. Migreaza vara spre tinuturile arctice, iar iarna se intoarce inlocurile de unde au plecat. Dusmanul lor cel mai de temut este lupul. In Canada, mai ales in Quebec, este in pericol de disparitie datorita micsorarii spatiilor de viata ca urmare adefrisarilor. datorita industrializarii, constructiei de sosele, conducte, asezari omenesti etc.

       

Rasul

       Face parte din feline, are blana de culoare maronie-galbuie, partea din spate este  uneori gri, parul este des si lung. Are smocuri de par in varful urechilor, iar coada, care are o lungime de 5-15 cm, are inele mai inchise la culoare.Are 28 dinti, dintre care 4 canini lungi pentru perforarea carnii pradatorului, dar si pentru prinderea lui.Este un inotator bu, dar si un bun catarator in copaci, atunci cand este in pericol.Activitatea sa este in cea mai mare parte nocturna pentru ca atunci ies si iepurii cu care se hraneste de obice.Sezonul de reproducere dureaza o luna, in perioada martie-mai, infunctie de cum este vremea. Perioada de gestatie este de 64 zile, puii fiind nascuti pana la inceputul lunii iunie. O femela naste intre1 si 4 pui, care parasesc adapostul mamei la 10 luni. Corpul lor ajunge la dimensiunile normale abia dupa 2 ani. Cand hrana este putina, unele femele nu se imperecheaza. O femela se imperecheaza numai cu un singur mascul, pe cand un mascul se imperecheaza cu mai multe femele.

Veverita

       Sunt 22 specii de veverita in Canada. Ele au picioare subtiri, coada stufoasa, greutatea corpului de 140 la 310 grame,cele care traiesc in copaci, in scorburi, nu hiberneaza, se pot imperechea de doua ori pe an, iar perioada de gestatie este de 24-44 zile, traiesc 3-8 ani.

Marmota comuna

       Este un mamifer rozator, galericol, cu un corp greoi, membre scurte cu gheare puternice, un cap mare, urechi mici si rotunjite, hiberneaza pe tmpul iernii in galeria sa care poate sa fie la 1,80 m adancime, cu mai multe incaperi si iesiri.Traieste pana la 6 ani si se hraneste aproape la fel ca veverita. Prefera lucerna, trifoiul, papadia, der foloseste si radacini, bulbii si tuberculii si semintele unor plante. Pentru a scapa de pradatori, atunci cand este mai departe de galeria sa, se urca in copaci.        Are o klungime de 40-60 cm si o greutate de 2-5 Kg. In salbaticie traieste pana la 6 ani, iar in captivitate 9-14 ani.La inceputul lunii martie este perioada de 10 zile de imperechere, perioada de gestatie este de 32 zile, dupa care dau nastere la 2-6 pui. Fiindca scoate sunete ca un fluier i se mai spune si "porcul care fluiera".

     Aceasta regiune, inainte de venirea europenilor, dar si o perioada dupa venirea acestora, era locuita de huroni. Acestia, in secolul XVII_lea, erau calauze pentru iezuitii care doreau sa ajunga de la Quebec la lacul Saint-Jean,aflat in partea nordica a acestei zone, fara sa foloseasca fluviul Sf. Laurentiu.

     Inca dina nul 1895 , pentru a fi protejata si conservata natura, s-a infiintat o mare rezervatie naturala denumita Wildlife din care facea parte si acest parc. Aceasta zona a fost folosita initial ca un teren de vanatoare. In 1918 s-a infiintat o tabara de pescuit. S-a incercat in 1972 sa se construiasca un baraj si o idrocentrala pe raul Jacques Cartier, dar datorita protestelor, proiectul a fost abandonat, de catre Hydro-Quebec, in 1975. Daca s-ar fi realizat acest proiect, impactul asupra mediului ar fi fost foarte mare. S-ar fi distrus multa padure, s-ar fi inundat aceasta frumoasa vale si cele din apropiere, vietuitoarele ar fi fost obligate sa paraseasca zona, s-ar fi modificat microclimatul.

     In 1981, in urma adoptarii noii legi a parcurilor, s-a infiintat acest Parc National, desprinzandu-se din marea rezervatie naturala Wildlife.

     Parcul a fost continuu modernizat, ultima data in 2009, cand s-au cheltuit 2,3 milioane dolari. Modernizarea, fara a afecta mult cadrul natural, se face permanent.Soseaua care strabate parcul este foarte bine intretinuta, la fel pistele pentru ciclisti, cabanele etc.

Harta turistica a Parcului National Jacques Cartier

     Este un parc natural de o frumusete rara, unde turistii care vin si vara si iarna, au toate conditiile sa-si petreaca timpul liber intr-un mod foarte placut. Exista 114 campinguri, 9 cabane, pe care le poti inchiria la un prêt foarte redus, incepand de la 23 dolari pe zi , beneficiind de toate conditiile necesare unei familii, cu sisteme de incalzit, de iluminat electri, cu totte ustensilele la bucatari, cu mobbola, doar lenjeria de pat o aduci de acasa. adaposturi rustice,  iurte,asemanatoare cu cele din Mongolia, dar mai mici, cu o capacitate de 4 persoane, 100 de trasee turistice in muntii de aici, 30 km de piste pentru ciclisti,26 km pentru caiac si canoe, puncte de inchirieri de material sportiv(caiace, corturi, mini-plute s.a.). Din loc in loc, pentru cei care se deplaseaja fara masini, dar chiar si pentru acestia, exista locuri de odihna, multe banci, locuri de parcare suficiente

     Daca vara numarul turistilor este mai mare, putandu-se folosi bicicleta, caiacul, canoe,mini-pluta sau mergand pe jos, sa strabati si sa cunosti aceasta splendida natura care te incanta si te odihneste, te indeparteaza de stressul zilnic. Pe timp de iarna turistii nu lipsesc, vin aici sa schieze, sa patineze, sa mearga cu saniile, sa foloseasca snowmobil, sa faca drumetii prin zapada etc.

O cabana moderna, cu ferestre mari si cu un confort sporit

Un iglu, asemanator cu cele din Mongolia, dar mai mic

Interiorul unui asemenea iglu

Un alt iglu

O alta cabana

Intr-o poiana, banci pentru popas sau picnic

     Toate aceste conditii exceptionale te cheama sa petreci timpul liber intr-un mod placut, sa te odihnesti, sa faci sport, sa te plimbi in mijlocul unei naturi de vis, sa asculti cantecul pasarilor, sa vezi animalele in mediul lor de viata, sa auzi susurul apelor si multe altele.De aceea anual vin aici zeci de mii de vizitatori.