P O P U L A T I A SI A S
E Z A R I L E O M E N E S T I
La recensamantul din 2011 populatia din
acest arhipelag era de 12291 locuitori; mai putin cu 2,1% fata de 2006 (13091
loc.). Din acestia 97,3% sunt de origine franceza,2,2%(270 de origine engleza, 0,2%alte nationalitati .In
2014 populatia insulelor a fost estimate la 12154 locuitori, in scadere fata de 2011.
Astazi (din 2006) exista doua municipii:
insulele de la Madeleine, cu populatia cea mai numeroasa si de origine
franceza(acadieni) si municipiul Grosse Ile, cu o populatie redusa ca numar(490
locuitori), in cea mai mare parte de origine engleza. Pana in 2006 era un
singur municipiu, dar din 2005 Ile Grosse au cerut separarea , se intelege ca
era o separare pe criterii mai mult entice.
Populatia de origine engleza se afla mai
ales in municipiul Grosse Ile, urmasii pescarilor veniti din Scotia, la
sfarsitul sec. al XVIII-lea, pe timpul regelui George al III-le, cand insulele
sunt concesionate de Anglia.In 2011, in acest municipiu erau 490 locuitori ,
fata de 569 in 1991,de 567 in 1996, de 543 in 2001si de 531 in 2006.Populatie
de origine engleza se afla si in insula Intrarii (d'Entrée), dar si intr-o
asezare din Marea Intrare (Grand Entrée)
Populatia de origine franceza, cea mai
numeroasa din arhipelag ,este datorata primei colonizari, iar apoi migrarii
locuitorilor din Acadia, infiintata de francezi in Noua Scotie si insula Print
Eduard, ca urmare a expulzarii lor de catre englezi in 1761,ca urmare a
cedarii acestor teritorii catre Anglia (1713 – prin tratatul de la
Utrecht), in urma razboiului de 7 ani .Ca urmare a numeroaselor naufragii (713
nave, cel mai mare cimitir marin) datorate vanturilor puternice,
valurilor, si numeroaselor bancuri de
nisip din apropierea insulelor , multi naufragiati au ramas pe aceste insule.
Daca in 1798 in arhipelag existau 400
locuitori, in 1839 numarul lor a crescut la 1380 locuitori, ajungand in 1991
la13991, dupa care a inceput sa scada usor pana la 12291, in 2011.Numarul
imigrantilor s-a redus continuu in ultima perioada. Astfel in perioada
1991-2000 au fost 35 imigranti (10 de sex masculin si 25 de sex feminin), iar in
perioada 2001-2006 doar 15 (5 de sex masculin si 10 de sex feminin).
Vorbitorii de alte limbi neoficiale ,
acasa, sunt putini (30), negri si chinezi, veniti din America Latina si din
Asia.
Cea mai mare parte a populatiei se afla in
partea de sud a arhipelagului (Cap-aux-Meules, Ins. Havre Aubert si Havre-aux
–Maisone si mult mai redusa in ins. Pointe-aux-Loups, ins. Grosse, ins Grand
Entrée.Multe insule, dintre care amintim: Brion, Grand Rock, sunt nelocuite.Insula
Brion a fost mai bine de un secol locuita (134 ani), incepand cu 1851, cand
Dingwell a construit case de locuit si mai apoi o fabrica de conserve . In 1878, in 5 case traiau 50 persoane, originare din Scotia, care, dupa moartea lui
Dingwell (1907), au inceput sa migreze in celelalte insule ale
arhipelagului. Fratele lui Dingwell, Townsend, a preluat afacerile si le-a mentinut
pana in 1940, cand a murit.In 1961 William Bliss Leslie detinea cea mai mare
parte din insula. In 1970, Quebecul propune infiintarea unei rezervatii naturale,
avand in vedere o buna conservare a ecosistemelor din aceasta insula. Dupa
exproprierea proprietarilor de aici, in 1983, ia nastere aceasta rezervatie
naturala.
Casa
in care a locuit familia Dingwell si vegetatia din jur
|
Farul din
ins. Brion cu peisajul din jur (marea, plajele, faleza cu gresii rosii, o cabana
si vegetatia de pasuni si arbori pitici.
|
Densitatea
medie a populatiei din acest arhipelag este de 73,1 locuitori pe kmp, dar in
municipiul Grosse este de 13,1 loc.pe kmp., fata de 3,74 loc.pe kmp pe intreaga
Canada si 5,8 loc.pe kmp in provincial Quebec din care fac parte si Insulele
Magdalena.
Dupa varsta populatia se incadreaza in
urmatoarele categorii:
-Intre 0-14 ani - 11,9% (masculin 12,3%, feminin 11,5%).
-Intre 15-64 ani – 69,2% (masculin
70,5%, feminin 68,1)-populatia apta de munca.
-Peste 65 ani – 18,9%(masculine
17,2%, feminine 20,5%), fata de 14.8% pe intrg teritoriu Canadei.
Reiese ca populatia apta de munca
reprezinta mai mult de 2 treimi din populatia arhipelagului, populatia
tanara,in formare, de pana la 25 ani, reprezinta 21%.Se constata o tendinta de
usoara imbatranire a populatiei, prin
scaderea populatiei de la 0-14ani, (1460
in 2011 fata de 1790 in 2006) si cresterea populatiei cu varsta peste 65
ani (2320 in 2011 fata de 1970 in 2006).
Varsta medie a populatiei arhipelagului este
in crestere(de la 44,7 ani in 2006 la 48,3 ani in 2011), fiind mai mare fata de
varsta medie a provinciei Quebec (41,9 ani) din care fac parte aceste insule si
fata de intreg teritoriul Canadei (40,6 ani). Persoanele de sex feminin depasesc
pe cele de sex masculin ( 5940 de sex masculine si 6355 de sex feminin). Aceasta
diferenta lipseste la copii( pana la 15 ani) , dupa care persoanele de sex
feminin depasesc pe cele de sex masculin, mai ales la varsta de peste 65 ani (intre 75-79 ani -190 la 245 , intre 80-84 ani -100 la 175, 85 si peste 85 ani –
90 la 175).
In insulele Magdalena, la recensamantul din
2011, erau 3835 familii,care locuiesc in cele 8 comunitati ale
arhipelagului.49,3% dintre familii au luat nastere prin casatorie , 37,3% sunt
familii cu parteneri de drept comun, iar restul de 13,4% sunt familii
monoparentale.Nu s-au casatorit niciodata 4095 de personane (2600 de sex
masculine si 2405 de sex feminine), divortati sunt 380 persoane , iar vaduvi au
existat 775 persoane. (Sursa:Statistics Canada.Seria 2012 Recensamantul 2011)
In 2006 locuintele construite inainte de
1986 erau cele mai numeroase( 3745), locuinte construite dupa 1986- 2006 sunt
1230. Numarul mediu de camera din locuinta este de 6,2, iar numarul mediu de
persoane in familiile de cuplu este de 3 persoane. Valoarea medie a unei
locuinte era de 96017 dolari canadieni.Venitul mediu al unei familii , in 2006,
era de 58304 dolari canadieni pe an (dupa ce era retinut impozitul). Cheltuielile
lunare pentru o locuinta ocupata de proprietari era de 541 dolari canadieni.
In drum spre Fatima
|
Cele
8 localitati au un aspect diferit ,unele sunt formate din gospodarii mai
adunate, dar si cu sectoare cu gospodarii risipite (Cap-aux- Meules, Fatima, Etang-du-nord) iar
altele sunt risipite (Insula d’Entrée, Havre-aux- Maisons). Cladirile sunt
construite in cea mai mare parte din lemn, sunt viu colorate si suficient de
mari, cu iarba ingrijita, tunsa mai mereu, cu multe flori si fara garduri de
delimitare a proprietatii. Sunt asezate intr-un cadru natural deosebit de
placut, fiind o incantare sa le vezi. Localitatile aflate in sudul arhipelagului
sunt mai compacte si cu un numar mai mare de locuitori, pe cand cele din
municipiul Grosse sunt mai mici ca numar de locuitori. Cea mai mare localitate
este Etang-du-Nord, cu aproape 3000 de locuitori, urmata de Fatima cu proape
2700 de locuitori, apoi Havre-Aubert cu aproape 2600 de locuitori.
Incalzire locuintelor se face cu centrale de apartament care folosesc energia electrica produsa in centrale cu motoare diesel pentru a actiona generatoarele de curent electric. Cea mai mare se afla la Cap-aux-Meules, cu o putere instalata de 11000 Kw, fiind inaugurata in 1953 si a costat 231 milioane dolari. Aceasta centrla alimenteaza cu energie electrica insulele din arhipelag, cu exceptia insulei Intrarii, care are centrala proprie.De la centrala energia electrica este transportata printr-o linie de 6.5 Kv ( 60 Km) , iar reteaua de distributie are o lungime de 300 Km. Costul energiei produse in aceasta centrala ajunge le 50 centi pentru 1 Kw. Locuitorii nu platesc acest pret ci pretul pe intreaga provincie Quebec , care este mult mai mic. Din aceasta cauza se inregistreaza , anual, un deficit de peste 130 mil. dolari.
Centrala electrica de la Cap-aux-Meules - insulele Magdalena
Utilaj modern folosit in mina Seleine din insula Grosse
Descoperit in 1972 , zacamantul de sare din insula Grosse , a inceput sa fie exploatat in anul 1982.Galeriile de unde se exploateaza sare se afla la o adancime de 30 metri si se desfasoara pe o lungime de un Km , pe sub dunele de nisip si pe sub mare.Anual se exploateaza peste 1.2 mil. tone , 10% din productia Canadei.In mina lucreaza 160 - 200 de oameni In ceea ce priveste productia de sare a (peste 12 mil.tone ), Canada ocupa locul 5 dupa SUA, China, Germania si India.
Sarea extrasa este folosita , in cea mai mare parte in industria chimica , peste 40%, pentru consum ( aproape 18 %, un canadian consuma, in medie , aproximativ 360 Kg anual ), pentru degivrarea soselelor pe timp de iarna( 14% ) si in hrana animalelor. O parte din productia de sare se exporta in SUA si China.
In 1995 mina Seleine este inchisa din cauza infiltratiei apei. In 2009 trece de la compania canadiana la grupul german K+S. Acest grup are activitati de exploatarea resurselor in toata lumea, avand 14000 de salariati si un venit anual de 3,8 mild.de euro. Muncitorii de la mina Seleine sunt platiti cu 26,84 dolari pe ora si pana in 1917 va ajunge la 32 dolari pe ora.
Insulele au legatura cu parte continentala cu feribotul (spre insula printul Edward prin portul Souris, cu peninsula Gaspesie , cu Qubec, cu Montreal), si pe calea aerului. Principalul port din arhipelag este cap-aux-Meules, iar aeroportul se afla in insula Maisons ( cu o pista de 4,5Km , cu asfalt ).
Pentru turism lunile iulie si august sunt cele mai importante.Peste 50000 de turisti viziteaza , anual ,aceste insule.
Cap-aux-Meules, asezarea din jurul portului
Portul Cap-aux-Meules , noaptea.
Asezare din insula Maisons si soseaua Qc 199 care strabate insulele de la Cap aux -Meules pana la insula Grosse , aflata in celalalt capat al arhipelagului
Castele din nisip realizate cu ocazia concursurilor din fiecare vara
Aspecte din insula Havre-aux-Maisons
Centrala electrica de la Cap-aux-Meules - insulele Magdalena
Utilaj modern folosit in mina Seleine din insula Grosse
Descoperit in 1972 , zacamantul de sare din insula Grosse , a inceput sa fie exploatat in anul 1982.Galeriile de unde se exploateaza sare se afla la o adancime de 30 metri si se desfasoara pe o lungime de un Km , pe sub dunele de nisip si pe sub mare.Anual se exploateaza peste 1.2 mil. tone , 10% din productia Canadei.In mina lucreaza 160 - 200 de oameni In ceea ce priveste productia de sare a (peste 12 mil.tone ), Canada ocupa locul 5 dupa SUA, China, Germania si India.
Sarea extrasa este folosita , in cea mai mare parte in industria chimica , peste 40%, pentru consum ( aproape 18 %, un canadian consuma, in medie , aproximativ 360 Kg anual ), pentru degivrarea soselelor pe timp de iarna( 14% ) si in hrana animalelor. O parte din productia de sare se exporta in SUA si China.
In 1995 mina Seleine este inchisa din cauza infiltratiei apei. In 2009 trece de la compania canadiana la grupul german K+S. Acest grup are activitati de exploatarea resurselor in toata lumea, avand 14000 de salariati si un venit anual de 3,8 mild.de euro. Muncitorii de la mina Seleine sunt platiti cu 26,84 dolari pe ora si pana in 1917 va ajunge la 32 dolari pe ora.
Insulele au legatura cu parte continentala cu feribotul (spre insula printul Edward prin portul Souris, cu peninsula Gaspesie , cu Qubec, cu Montreal), si pe calea aerului. Principalul port din arhipelag este cap-aux-Meules, iar aeroportul se afla in insula Maisons ( cu o pista de 4,5Km , cu asfalt ).
Pentru turism lunile iulie si august sunt cele mai importante.Peste 50000 de turisti viziteaza , anual ,aceste insule.
Cap-aux-Meules, asezarea din jurul portului
Portul Cap-aux-Meules , noaptea.
Asezare din insula Maisons si soseaua Qc 199 care strabate insulele de la Cap aux -Meules pana la insula Grosse , aflata in celalalt capat al arhipelagului
Castele din nisip realizate cu ocazia concursurilor din fiecare vara
Aspecte din insula Havre-aux-Maisons
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu