miercuri, 29 iunie 2016

INSULA PRINTULUI EDWARD - Prince Edward Island

INSULA  PRINT  EDUARD
(Prince  Edward  Island) - Canada

Aceasta insula apartine Canadei, fiind cea mai mica provincie din aceasta tara, suprafata acesteia fiind de 5660 Kmp, reprezentand 0,1% din suprafata Canadei.


Pozitia geografica a insulei Print Eduard in America de Nord

     Este asezata in sudul Golfului Sf. Laurentiu, aproape de Noua Scotie, separate de partea continental de stramtoarea Nortumberland , cu o lungime de 300 Km si o latime de aproximativ 13 Km. Are o forma de semiluna.

     A fost cunoscuta si locuita de indienii mikmaq cu aproximativ 10000 de ani inaintea venirii europenilor ( in 1534 Jacques Cartier).Popularea insulei, de catre francezi s-a realizat mai tarziu , incepand cu anul 1720 .Insula a fost denumita Saint Jean si facea parte din Acadia.Dupa razboiul de 7 ani dintre francezi si englezi, insula este ocupata de englezi , care trec la expulzarea francezilor, la inceput  (1755 ) din Noua Scotie , apoi (1758) si din Insula Saint Jean, devenita ulterior Insula Print Eduard. Acadienii s-au indreptat fie spre patria mama ( multi pierzandu-si viata, ca urmare a scufundarii navelor cu care se deplasau) , fie spre  arhipelagul  Magdalena, aflat in partea central a Golfului Sf, Laurentiu.

     Dupa Tratatul de la Paris din 1763, prin care Regatul Unit al Marii Britanii obtine insula , cei care populeaza insula incearca sa schimbe numele din Saint Jean in New Irland, dar guvernul britanic nu este de accord.In acelasi an insula este anexata la Noua Scotie.Din 1769 devine colonie separata a Marii  Britanii,  capitala  fiind stabilita la Charlottetown. Numele capitalei este dat in cinstea reginei  Marii Britanii, Charlotte Mecklenburg – Strelitz , sotia regelui George al III-lea.

     Din 1798 Marea Britanie schimba numele insulei In Print Eduard, dupa numele celui de al patrulea fiu al regelui George al III-lea, Duce de Kent ,  tatal viitoarei regine Victoria.Printul Eduard a fost numit commandant al armatei engleze din aceasta regiune, avand sediul la Halifax.  Insula mai era denumita si” Ferma milioanelor de acri” sau "Gradina din Golf" .Frumusetea insulei afost scoasa in evidenta chiar de descoperitorul ei, Jacques Cartier, in 1534.

     Relieful insulei este format din dealuri joase, mai inalte in partea centrala, descrescand in altitudine spre vest si spre est.  inaltimea maxima , de 152 m, se intalneste in Queens County. Relieful tarmurilor este format din stanci abrupte, din gresii, deobicei de culoare rosie, ca urmare a continutului in oxizi de fier si plaje intinse, deosebit de frumoase (aproximativ 800 km lungime).

Drum de tara, pe sol rosu, care duce spre o comunitate rurala

Plajele ocupa suprafete intinse in insula. Sunt fascinante.

Abrupturi din gresie rosie care pot ajunge pana la 15 m inaltime

     Clima este influentata de ocean, de masele de aer arctice, reci, mai ales iarna  si de cele care vin dinspre zona curentului cald al Golfului, care scalda estul Amerticii de Nord. Ca urmare verile sunt cu temperaturi moderate, in iulie media temperaturii este de 23,2*C, rareori se inregistreaza temperatura maxima de 30*C. Fata de partea continentala, iernile sunt mai moderate (in ianuarie media temperaturii este de – 3,3*C , la fel si in luna februarie, temperatura scazand uneori la -20*C). Primaverile sunt reci, temperatura incepand sa creasca pe la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai , odata cu topirea banchizei de gheata.Lunile iulie si august au temperaturile cele mai ridicate din cursul unui an de zile , favorizand practicarea turismului. Toamna este un anotimp placut , pana la mijlocul lunii octombrie.Din octombrie pana in aprilie sunt multe furtuni, iar zapada cazuta este viscolita.

     Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1158 mm. Pe timpul iernii grosimea stratului de zapada poate ajunge la 4 m , media fiind de 2,90 m.In iarna anului 2014 grosimea strtului de zapada a deposit 4m .Cantitati mai mari de precipitatii cad toamna tarziu, la inceputul iernii si primavara.

     Raurile sunt scurte,putine sunt  importante ,  au debite bogate, indreptandu-se spre stramtoarea Nortumberland sau spre  Golful Sf. Laurentiu. Exista si unele  iazuri  pe langa care s-au dezvoltat asezari omenesti.

     Apele subterane sunt bogate si asigura intreaga cantitate de apa potabila pentru populatia din insula.  Numai in Charlottetown exista 13 fantani din care locuitorii sunt alimentati cu apa potabila. In anii 2011, 2012, si 2013  au fost probleme in privinta asigurarii apei potabile pentru locuitorii capitalei si din aceasta cauza s-au instalat contoare de apa la fiecare consummator.

     Vegetatia este reprezentata prin paduri , care ocupa aproximativ 50% din suprafata insulei. Multe din padurile existente la venirea europenilor au fost defrisate si in locul lor au aparut terenurile agricole , au fost aduse noi specii de arbori( tei, castani , nuci etc). Padurile actuale au in componenta  lor un amestec de molid,, brad , artar, mesteacan s.a. Pe la 1800 o buna parte din lemnul padurilor era folosit pentru constructia de nave. Anul 1868 a fost cel mai bun an in privinta constructiilor de nave (120 nave lansate la apa pentru navigatie). In present lemnul  padurilor reprezinta o sursa importanta de combustibil, pentru incalzirea locuintelor.

     In afara de paduri exista pasuni, vegetatie de mlastina si vegetatia nisipurilor. In insula exista aproximativ 400 specii de plante.

Farul din Cavendish Beach, dune de nisip si o vegetatie specifica

Vulpea rosie

     Mamiferele au fost mai bine reprezentate la venirea europenilor (exista si elanul). In present exista: cerbi, vulpi rosii, iepuri, sconcsi, coioti, veverite, castori (pe cale de disparitie), nevastuici, jderi s.a.Pe langa tarmuri se intalnesc foci.

     Pasarile sunt numeroase , peste 330 specii.Multe dintre pasari sunt migratoare. Intre lunile martie si mai migreaza spre nord, iar de la jumatatea lunii august si pana in decembrie, migreaza spre sud. Putine specii de pasari raman permanent in insula (cocosul de mesteacan, ciocanitoarea, uliul s.a.).

     Alte pasari: bufnita, cinteza, cucul negru, rata, cormoranul, cinteza, soimul Cooper, ciuful etc.

     Sunt reptile si amfibieni (salamandra, broasca raioasa, broasca verde), pesti (pastravul, cleanul, codul, merluciu), homari, crabi, creveti, scoici.

     In insula exista ParculNational, care se intinde pe 5440 acri (1 acru= 4046 mp), unde intalnim zone cu nisip, mlastini, palcuri de padure, plaje intinse, stanci abrupte din gresie rosie, o mare diversitate de peisaje si din aceasta cauza reprezinta o importanta zona turistica.

     Solurile sunt putin fertile , podzoluri , de culoare rosie, bogate in oxizi de fier. Sunt favorabile pentru culturile de cartofi, de napi , soia si tutun si unele cereale . Cei 330 cultivatori de cartofi din insula realizeaza 25% din productia de cartofi a Canadei , reusind sa exporte cartofi in 20 de tari ale lumii .Este insemnata productia de cartofi de samanta. In 2014 s-a obtinut o productie de cartofi de 260000 tone, iar veniturile obtinute de fermieri au fost de 257 mil. dolari.

Relief de dealuri joase , un iaz si o mica localitate rurala

Terenuri cultivate cu cartofi

Utilaje pentru recoltarea mecanizata a cartofului

Lucrari  mecanizate efectuate pe un teren cultivat cu cartofi


     Culturile de cartofi au ocupat , in 2015, 89500 acri . Cartofii se vand sub forma realizata la recoltare  ( tuberculi ), sau sub forma de produse congelate , chips-uri s.a.

     Culturile de soia au importanta pentru uleiul obtinut cat si pentru hrana animalelor, suprafetele cultivate cu soia , in 2015 , au fost de 58000 acri.In 2013 , 14% din productia de soia a fost exportata in Japonia pentru fabricarea tofu si miso.

     Si celelalte  culture  agricole (cerealele, pomii fructiferi, mai ales marul, capsunile, afinele, etc.) ocupa un loc important in activitatea celor 1500 ferme, ferme ce au in proprietate suprafete de la cativa acri pana la 3000 acri, iar intreaga suprafata agricola din insula este de 594000 acri, din cei 1,4 mil. acri cat are toata provincia.

     In 1720 francezii infiinteaza prima asezare numita Port La Joye. In 1748 erau 700 locuitori, numarul lor a ajuns in 1755 , la 5000 locuitori,in urma expulzarii francezilor din Noua Scotie ,  in 1850  la 62000 locuitori  (prin venirea scotienilor si irlandezilor), in 1891 la 109000 locuitori . La recensamantul din 2011 ,  populatia insulei era de 140204 locuitori, iar la 1 iulie 2014 era de 146283 locuitori. Cresterea este pusa  mai mult pe seama  migrarii populatiei ,  mai ales din Asia ( China, Coreea de Sud si Taiwan) si mai putin pe baza natalitatii, care este in scadere. Populatia Provinciei Print Eduard reprezinta 0,4% din populatia Canadei.

     Densitatea medie a populatiei este de 23,9 locuitori /kmp ,fata de 3,7 loc./kmp cat este la nivelul Canadei ,  iar in Charlottetown este de 725,8 loc./kmp.

     Populatia rurala si urbana sunt aproape egal impartite (in mediul urban locuiesc 47%). Cea mai mare parte a populatiei este vorbitoare de limba engleza (92,2%), 3,8% vorbitori de limba franceza. In afara de cele doua limbi oficiale se vorbesc si limbi neoficiale: Chineza (1205 persoane), olandeza (495 pers.), germana (315 pers.), araba (300 pers.), mandarina (300 pers.), spaniola (250 pers.), persiana (205 pers.), coreeana (140 pers.), filipineza (120 pers.), rusa (110 pers.), micmaq (110 pers.). Exista un procent ridicat al celor bilingvi (engleza + franceza), mult mai ridicat decat in alte provincii ale Canadei, 12,7% din populatia insulei, cu tendinte de crestere continua. Procentul celor bilingvi este mai ridicat la tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani (23,5%).

     Marimea medie a unei familii este de 2,4 persoane ( 2011), fata de 2,5 pentru intreaga Canada. A scazut mult numarul familiilor cu 5 si mai multe persoane de la 38,8% in 1961, la 7,4% in 2011 si a crescut numarul familiilor cu o singura persoana de la 8,9% in 1961, la 25,1 in 2011.

     Populatia apta de munca, intre 15 si 64 ani reprezinta 67,3% din populatia insulei, iar cea de peste 65 ani este de 16,3%, mai mare decat in intreaga Canada (14,8%). Populatia cu varsta peste 65 ani a crescut in 2011, fata de 2006, cu 12,9%, iar populatia cu varsta pana la14 ani, pentru anii amintiti, este in scadere cu 3,9%. Pentru locuitorii insulei cu varste de  peste 65 ani se constata o mortalitate mai ridicata in randul barbatilor (70-75 ani = 2610 barbati si 2790 femei; 85-89 ani = 640 barbati si 1260 femei; 95-99 ani = 40 barbati si 185 femei.

Piramida populatiei Insulei Print Eduard

     Se observa o scadere a populatiei de la  0-4 ani, ca urmare a scaderii natalitatii. Daca natalitatea nu va creste populatia va intra intr-un process de imbatranire (baza piramidei ne arata aceasta tendinta).

     In provincial Print Eduard nu se pot face avorturi, dar Guvernul este obligat sa plateasca costul unui avort facut de o femeie dininsuls, in alta provincie a Canadei. In schimb la nivel federal, desi Guvernul a dorit sa interzica avorturile, nu a reusit datorita opozitiei Curtii de Justitie, iar in present femeile iau decizia, de a avorta, impreuna cu medicul sau. Locuitorii insulei sunt impartiti in mod egal intre catolici (47%) si protestanti (43%), reprezentand 93% din populatia provinciei. Restul locuitorilor apartin Bisericii Unite, bisericii prezbiteriene, anglicane, iar cei care nu s-au declarant ca apartinand unei religii reprezinta 6,5%.

     Sistemul de educatie este bine pus la punct, existand institutii de invatamant pentru toate treptele (prescolar, primar, secundar si superior). Exista scoli in limba engleza (10 licee si 54 scoli elementare), dar si scoli in limba franceza (6 scoli), pe care le frecventeaza 20831 elevi. Exista o Universitate in Charlottetown, care cuprinde si Colegiul veterinar Atlantic. Colegiul Veterinar a fost infiintat in 1834, iar Universitatea in1835. Ele au functionat separat pana in 1969, cand au fuzionat.

     Tot in Charlottetown exista o cladire, denumita Centrul de Arte al Confederatiei, construita la implinirea a 100 de ani de la infiintarea Confederatiei canadiene (1964). La 8 septembrie 1864 la Charlottetown a avut loc Conferinta de constituire a Confederatiei canadiene la care au participat Insula Prince Eduard, Noua Scotie si Brunswick. La acea data nu s-a reusit acest obiectiv, provincia Print Eduard refuzand sa intre in aceasta Confederatie, de teama ca autonomia insulei ar fi in pericol. Dupa ce s-a stabilit statutul de dominion al acestei Confederatii,  cu Regatul Unit al Marii Britanii  in 1876 , aceasta este infiintata in 1867, tot fara Print Eduard. Intrarea in Confederatie a Provinciei Print Eduard are loc la 1 iulie 1873, dupa ce,  provinciile din Confederatia infiintata in 1867  promit sa achite datoriile insulei Print Eduard acumulate ca urmare a constructiei unei cai ferate incepand cu anul 1871. In august 1874 calea ferata este data in folosinta si functioneaza pana in anul 1989 cand se desfiinteaza.

Colegiul Holland din Charlottetown

Scoala engleza din Charlottetown

Universitatea din Charlottetown - PEI  Canada

Pista de ciclism dupa desfiintarea caii ferate

Statia Elmira - cu Muzeul Caii Ferate si micro-trenul


     Statia de cale ferata Elmira, transformata in muzeu, dupa desfiintarea caii ferate dintre Charlottetown si Summerside, din PEI Canada. Pe terasamentul fostei cai ferate, dupa indepartarea sinelor, s-a amenajat o pista pentru ciclisti.

Statia Kensigton


     Statiile caii ferate, dupa 1989, au fost conservate, iar multe din ele transformate in muzee sau in puncte turistice. Asa este cazul statiilor Kensington si Elmira. Elmira avea un muzeu chiar mai inainte de desfiintarea caii ferate, pe cand  Kesington , care pana in 1999 a fost conservata, a fost reabilitata si este folosita ca punct turistic, dar si  ca muzeu al locomotivelor diesel folosite pentru a transporta persoane si marfuri  pe fosta cale ferata.

Primaria din Charlottetown

Centrul de arte al Confederatiei in care exista 3 teatre, o galerie  de arta si o biblioteca

Cladirea Adunarii Legilative

     Charlottetown, capitala acestei provincii canadiene,raspandit pe o suprafata de 44,29 kmp, este locul de nastere al Canadei . In cadrul acestui oras, cu o populatie de 34562 locuitori, cel mai mare oras din provincie, se intalnesc: Casa provinciei, resedinta guvernatorului locotenent al provinciei, primaria orasului, Centrul de arte al Confederatiei, un dar facut la centenarul Conferintei de constituire a federatiei canadiene, in 1964, de cele 10 provincii si guvernul federal, Universitatea, colegiul Holland, multe alte institutii de invatamant, cel mai mare spital din insula, cel mai important aeroport, port la stramtoarea Northumberland, s.a.

     In afara de Charlottetown mai exista inca 9 orase importante dintre care amintim: Summerside, cu 15654 locuitori, cu un aeroport, Georgetown, Souris, port important cu legaturi, prin feribot, cu Insulele Magdalena, Cavendish (locul vizitat mult de turisti  ca urmare a descrierilor facute de catre scriitoarea Lucy Mand Montgomery in cartea “Anne de la Green Gables”, etc. Localitatile din insula sunt legate intre ele prin intermediul a 3824 km autostrazi si sosele modernizate si a 1558 km drumuri nemodernizate.

Casa Provinciei, construita intre 1843 – 1847, resedinta guvernatorului locotenent

     Insula Print Eduard este foarte saraca in resurse de subsol. Exista putin  uraniu, vanadiu si ceva gaze naturale  in cadrul platformei continentale, mai ales in NE. Nu dispune de rauri cu potential hidroenergetic, nu exista carbuni si petrol si din aceasta cauza este obligata sa importe petrol, sa importe energie electrica din New Brunswick. Energia eoliana poate fi folosita mai mult avand in vedere ca vanturile bat aproape in tot cursul anului. In present obtin in centralele eoliene, 18% din energia electrica necesara, dar exista planuri ca aceasta energie sa asigure, cat se poate de repede, 50% din energia electrica necesara provinciei. Restul energiei electrice se importa, prin cablu submarin, din New Brunswick (82%).

     Economia se dezvolta continuu, avand importanta mai mare in realizarea veniturilor, agricultura, pescuitul si turismul.

     Agricultura realizeaza venituri importante din cultura cartofilor, a napilor, a plantelor oleaginoase (soia), a cerealelor (grau, orz, ovaz), cultura pomilor fructiferi (in special marul) s.a., dar si din cresterea animalelor. Cresterea animalelor pentru carne reprezinta 40 din fermele din insula. Cele 180 ferme pentru vacile de lapte, obtin annual aproximativ 100 mil. litri de lapte. 66000 de porci se cresc annual in 19 firme, 7 firme cresc pasari pentru oua,  obtinand annual venituri de aproximativ 6,74 mil. dolari, 8 ferme produc 5 mil kg carne de pasare , iar 13 ferme se ocupa cu cresterea nurcilor, valorificand carne si blana acestora, 3 ferme pentru cresterea vulpilor pentru blana. In 2013 veniturile obtinute din vanzarea blanurilor au fost de 3,4 mil. dolari.

     Numarul pescarilor din insula este de 1200, iar activitatea lor se materializeaza prin prinderea homarilor cu ajutorul unor capcane in care se pun momeli. Veniturile realizate din pescuit, annual, sunt de aproximativ 170 mil.dolari. Pescuitul pastravilor s-a facut necontrolat, punand in pericol aceasta specie, de aceea a fost interzis din anul 2012. De curand, se practica intens si recoltarea algelor marine folosite in hrana oamenilor.

     Turismul cunoaste o puternica dezvoltare, mai ales dupa construirea podului Confederatiei. Pana sa se construiasca acest pod insula era izolata mai bine de 5 luni din cauza banchizei de gheata formata prin inghetarea apelor din Golf si din stramtoare, dar si din cauza vantului care bate cu putere in anotimpul rece. Oamenii incercau sa se deplaseze, mai inainte de construirea podului, pe banchiza de gheata  din stramtoarea Northumberland, cu canoe mici, prevazute cu cu talpi de sanie, asa cum faceau bastinasii mikmaq. Acestea erau trase de barbati legati de canoe cu fasii de piele, care ii ferea de inec daca cadeau in apa. Acest mod de deplasare s-a realizat pana in anul 1917, cand autoritatile au obtinut un spargator de gheata. In acest fel feribotul putea sa circule pana toamna tarziu. Feribotul facea legatura intre insula si regiunile invecinate (New Brunswuick, arhipelagul Magdalena). Din portul Souris feribotul face 5 ore pana la insulele de la Madeleine (Magdalena).

     Acum circulatia intre Insula Print Eduard si New Brunswick se face in tot cursul anului pe podul Confederatiei. Acest pod a fost construit intre anii 1993 si 1997. Are o lungime de 12,9 km, o latime de 11 m, cu cate o banda pe fiecare sens de mers. Accesul pietonilor si biciclistilor pe pod este interzis. Podul are forma de S deschis pentru a se evita accidentele, soferii fiind atenti la schimbarea directiei ca urmare a acestei forme. Are inaltimi diferite, inaltimea cea mai mare, acolo pe unde trec navele pe sub pod, este de 60 m, egala cu cea a unui bloc cu 20 etaje. A fost posibil sa se construiasca acest pod peste stramtoarea Northumberland, ca urmare a adancimii mici a apelor stramtorii (acum 5000 de ani insula nu era separata de continent, dar datorita unor miscari de coborare a scoartei terestre apa oceanului a invadat o parte din uscat).

Podul Confederatiei

     S-a avut in vedere ca acest pod sa reziste si la conditiile climatice destul de aspre (vantul puternic, temperaturile scazute din timpul iernii, actiunea sloiurilor asupra pilonilor podului). Pentru a rezista la actiunea sloiurilor rezultatea prin spargerea banchizei de gheata (primavara), fiecare picior de pod este prevazut cu un scut conic din cupru , aflat la nivelul apei. In deplasarea lor , sloiurile de gheata se izbesc de scut, sunt impinse in sus pe acesta si, incele din urma se sparg sub propria greutate, apoi cad in apa si plutesc.

     Distanta intre pilonii podului este de 250 m, pentru a permite scurgerea ghetii.Grinzile cu o lungime de 192m, fiecare, cu o greutate de 7500 de tone, au fost ridicate pe pilonii podului cu ajutorul unei macarale  de 102 m inaltime, instalata pe o nava, ambele aduse din Franta, folosita la construirea unui pod intre doua insule daneze.

     Ca urmare a construirii podului numarul de turisti a crescut cu 60% fata de perioada anterioara construirii podului (peste 1 mil. de turisti), iar intre 1997 si 2001 exporturile s-au dublat.

Macaraua folosita la montarea pieselor podului

Partea cea mai inalta a podului pe sub care trec navele

Se observa scutul de pa fiecare pilon al podului

     Podul este considerat cel mai lung din lume, construit peste spe inghetate si a costat 1 mild. de dolari. Pentru trecerea pe pod se percep urmatoarele taxe: 45,50 dolari pentru autoturisme, 102 dolari pentru trailere duble, 18,25 dolari pentru motociclete s.a.

     Turistii gasesc conditii foarte bune in hoteluri, vor sa cunoasca cunoasca viata oamenilor, sa parcurga trasee turistice, sa beneficieze de binefacerile soarelui si apei oceanului pe frumoasele plaje, sa foloseasca micile ambarcatiuni pentru deplasare pe mare, sa viziteze locurile descriese, in romanul sau, de scriitoarea Lucy Mand Montgomery, sa guste mancarurile traditionale cu homari s.a. Pot face mult sport, beneficiind de terenuri de fotbal, baseball, rugby, cricket , tenis, sali de sport, piscine, centre de fitness, cele mai frumoase terenuri de golf etc. Autostrazile si soselele sunt bune si permit o deplasare rapida, in orice parte a insulei, cu mijloacele auto personale sau inchiriate.

     Turistii pot ajunge in insula cu mijloacele de transport proprii, cu feribotul din New Brunswick, cu avionul, in insula sunt 2 aeroporturi (Chaeottetown si Summerside), cel de la Charlottetown poate deservi 280000 de pasageri. Feribotul ce lega insula Print Eduard de New Brunswick, deci de continent, transporta mult mai putini turisti, deoarece majoritatea folosesc mijloacele de transport care se deplaseaza pe pod. Timpul de deplasare pe pod este mult mai redus decat cel cu feribotul (aproximativ 12 minute).

     Locuitorii insulei sunt deschisi, primitori, raspund oricarei solicitari, sunt comunicativi. Sunt destul de informati cu privire la obiectivele turistice din insula, cu privire la activitatea oamenilor din insula. Te impresioneaza sa vezi cum un sofer de taxi, in drumul parcurs de la Souris la Charlettotown, a prezentat multe obiective turistice, a vorbit despre clima din insula, dand date corecte, despre munca oamenilor, despre viata acestora si despre castigurile diferitelor categorii de oameni din insula. Vorbea cu multa mandrie despre frumusetile din insula, despre realizarile oamenilor, despre atractiile turistice.

     Nivelul de trai  este ridicat, dar veniturile pe familie sau cele  individuale, anual, sunt printre cele mai mici din Canada, 8 % din populatie  traieste sub pragul de saracie. Rata somajului este printre cea mai ridicata din Canada, 11,3%, in 2013, iar in 2015 a scazut la 10,5%. Numarul angajatilor  in scadere in 2015, fata de 2013, de la 76% la 74,2%, aproximativ 72000 persoane angajate, mare parte in sectorul serviciilor. Venitul mediu annual pentru o familie a fost de 61100 dolari, in insula, fata de 71700 dolari pe Canada, iar venitul mediu individual a fost de 27600 dolari pe an. Salariile profesorilor,  incepand cu 2011, sunt cuprinse intre 47135 dolari si 76289 dolari annual.

     In insula Print Eduard se constata ca emigrarea este mai puternica decat imigrarea. In 2013 au venit 3146 imigranti si au emigrat in alte provincii, mai ales persoane tinere, 4220, populatia scazand cu 1074 persoane.

     Din punct de vedere politic, Partidul Liberal a castigat alegerile, incepand cu 2007, apoi in 2015. Adunarea legislativa este alcatuita din 27 membri, din care 23 sunt liberali, 3 conservatori si un independent. Insula Print Eduard are 4 membri in Parlamentul federal al Canadei, dintre care 3 sunt liberali si 1 este conservator.

Stema Provinciei Print Eduard si Drapelul Provinciei Print Eduard

Emblema florala a insulei este o planta a carei floare are forma unui papuc si se numeste Papucul Doamnei. Aceasta emblema florala a fost adoptata la 25 aprilie 1947.


     Stema provinciei a fost adoptata in la 13 decembrie 2002 si cuprinde:

-Un scut cu o banda rosie, cu un leu, leul regal al Angliei si o banda alba, cu 4 stejari, unul mare, ce reprezinta Anglia, iar 3 mai mici, care reprezinta cele 3 regiuni administrative ale PEI;

-O pasare (gaita albastra) care are pe cap coroana regala si in cioc o frunza de stejar;

-2 vulpi argintii , de o parte si de alta a scutului, una, cea din stanga, are o ghirlanda din flori de cartofi (aceasta fiind cultura principal din provincie), iar cea din dreapta are un guler din plasa de pescuit, reprezentand o alta ramura importanta a economiei insulei, pescuitul;

-O movila ierboasa, la baza scutului, reprezentand speciile de plante si o stea in 8 colturi, reprezentand, inca de la bastinasii mikmaq, soarele;

-In partea de jos a scutului, de o parte si de alta a acestuia, exista cate o planta de Papucul Doamnei, care este emblem florala a PEI;

-Tot in partea de jos a stemei este scris motto-ul: "Mic sub protectia celui mare".

     Drapelul Provinciei Insula Print Eduard a devenit emblema official in 1964, si cuprinde aceleasi elemente ca ale scutului din stema (pe banda colorata in rosu este leul reprezentand leul regal al Angliei, pe banda alba este o insula cu un stejar mare – Anglia si 3 stejari mici, reprezentand insula cu cele 3 regiuni administrative, iar pe trei parti, reprezentand granite, se afla linii rosii si albe intrerupte.

     Inca ceva de retinut:

-Varsta minima pentru obtinerea permisului de conducator auto este de 17 ani;

-Varsta minima pentru jocurile de noroc este de 19 ani;

-Consumul de alcool, devine legal de la varsta de 19 ani;

-Femeile din insula au castigat dreptul de a vota in 1922;

-Conducerea autovehiculelor, pe partea dreapta a drumurilor si a soselelor, a intrat in vigoare din 1924;

-In anul 1908 a fost interzisa circulatia autovehiculelor pe drumurile publice, iar in 1917  toate drumurile publice au fost deschise traficului auto;

-In 1816 a fost un an fara vara datorita eruptiei vulcanice din Pacific, in urma careia s-au format nori grosi de cenusa vulcanica, radiatia solara s-a redus mult si din aceasta cauza a scazut temperature atmosferei si a scoartei terestre;

-Legea casatoriilor persoanelor de acelasi sex a fost adoptata in anul 2005;

-Puteti face o plimbare cu o trasura trasa de cai, chiar in Charlottetown. In insula existau, in 2011, 1481 ca si ponei;

-Sistemul de ambulanta a luat fiinta in anul 2006;

-Perioada cea mai buna pentru o vacanta in aceasta insula este de 8-10 saptamani de zile, iulie, august si o buna perioada din septembrie.

Printul Eduard, fiul regelui George al III-lea si Regina Charlotte  a Marii Britanii


     Printul Eduard, cel de al patrulea fiu al regelui George al Marii Britanii, a fost comandantul armatei engleze din America de Nord, cu sediul la Halifax, in onoarea caruia i s-a dat numele acestei insule. A cerut sa plece din Gibraltar, din cauza caldurii sufocante vara, in Canada unde a condus armata engleza intre anii 1791-1798. In 1798, in urma unei cazaturi de pe cal, s-a intors in Marea Britanie, iar la scurt timp a fost numit Duce de Kent. Nasul sau de botez a fost Printul Brunswick-Luneburg, unchiul sau patern, de la care a luat numele provincia vecina New Brunswick.

     Regina Charlotte de Meklenburg-Strelitz a fost sotia Regelui George al III-lea. In onoarea sa capitala provinciei a primit numele de Charlottetown. A avut ca fiu pe George al IV-lea, un alt rege al Marii Britanii.

marți, 28 iunie 2016

LONGUEUIL


L O N G U E U I L
ORAS DIN PROVINCIA QUEBEC -  CANADA

     Este un oras situat pe malul estic al fluviului Sf. Laurentiu, in partea continentala, in partea sudica a orasului Montreal. Include o mica insula (Charron) si o parte din insula Boucherville, inconjurate de apele fluviului amintit mai sus.
Pozitia geografica a orasilui Longueuil

     Intemeietorul localitatii este Charles Le Moyne, un negustor din Ville Marie (din care s-a format ulterior orasul Montreal),care a gasit aceste locuri, in 1657 si le-a dat numele de Longueuil dupa localitatea sa natala din Normandia. El s-a distins in luptele armate impotriva grupului de indieni (Iroquois) si pentru aceasta a fost inobilat de regale Frantei, Ludovic al XIV-lea, in anul 1668. Dupa moartea sa in 1685, fiul sau Charles Le Moyne, construieste un castel , in 1698, fortificat, care va fi demolat, din cauza degradarii sale, in 1821 si reconstruit, de John Drake, in 1825.
Charles Le Moyne

Castelul fortificat construit de fiul lui Charles Le Moyne
     Aceasta localitate s-a dezvoltat pe o campie, care in apropierea fluviului era cu multe mlastini, a devenit oras in 1874, a crescut in suprafata si in numar de locuitori in urma fuzionarii cu Montreal Nord, in 1961, apoi cu o alta localitate (Jacques Cartier), in 1969. Incepand cu 1 ianuarie 2000, fuzioneaza cu alte 7 orase din jur, sporindu-si mult suprafata si populatia, dar urmeaza destramarea acestei aglomerari urbane si multe din orase devin independente. In present suprafata orasului este de 122,9 Kmp, cu o populatie de 231409 locuitori , la recensamantul din 2011, o crestere de 0,9 % fata de 2006, iar in 2014 de 240954 locuitori. Populatia a crescut mai mult incepand cu anul 1911 si pana in 1981, recordul detinandu-l anul 1951, cand populatia a crescut cu219,4%, adica cu 25560 locuitori. Cresterea numarului populatiei s-a facut datorita imigrantilor. Vorbitori de lb. franceza sunt 81,4%, de limba engleza 7,%, si alte limbi 11,6% (3% spaniola, 2,1% araba, 0,7% romana, 0,6% chineza, o,6% italiana, 0,6% portugheza s.a.).Cei mai multi imigranti au venit din Europa, altii din America Latina, din Asia de Est, Sud-Est ,Sud si  Vest si din Africa.

     In cadrul provinciei Quebec este al cincilea oras, ca marime si al noulea , in Canada.Este un oras de navetisti (spre Montreal si dinspre Montreal, spre alte localitati din jur ,mai ales Brossard), mai mult de 50% din locuitori lucreaza si realizeaza un venit mediu anual de 26537 dolari canadieni,un  oras commercial si industrial (Industria aeronautica), un oras cu multe institutii de invatamant, inclusiv cele ale invatamantului Superior (campusurile mai multor universitati; Sherbrooke, UQAM, Universitatea  de Montreal s.a.), un oras cu foarte multe parcuri, cu terenuri de sport (hochei, fotbal, baseball), piste pentru biciclete (257 km lungime) etc. Sporturile de iarna (ski fond, sanius, hochei, patinaj) sunt practicate de multi locuitori, in timpul iernilor care dureaza din noiembrie pana in aprilie, care sunt geroase (s-au inregistrat minime de -37,2oC), cu strat gros de zapada , mai ales in lunile decembrie, ianuarie si chiar februarie, care poate ajunge si la 2 m grosime (media acestor luni fiind de peste 50 cm), cu vanturi care bat aproape in permanenta, dar iarna sunt foarte reci, facand ca frigul sa fie simtit mai puternic. Primaverile sunt foarte scurte sau de multe ori trecerea se face direct la vara. Verile sunt placute, cu temperature cu mrdii de pana in 25oC, dar sunt si perioade cu canicula cand se inregistreaza chiar temperaturi de peste 30*C (maxima a ajuns si la 35,6*, in iulie). Desi toamnele sunt mai scurte (septembrie si octombrie), sunt foarte placute, in care natura este foarte bogata in culori.
Micul port din Longueuil

Cladirea Universitatii Sherbrooke din Longueuil

Aspecte din oras

     Orasul este placut prin natura sa bogata, prin numeroasele parcuri, prin prezenta fluviului Sf. Laurentiu si a sporturilor nautice ( exista si un mic port),  prin strazile frumoase,curate si cu multe flori. Exista o impunatoare catedrala romano-catolica, Saint-Antoine-de-Padoue. Din Montreal se poate ajunge la Longueuil fie cu metroul  (linia galbena), fie cu autobuzul sau pe calea apelor (fluvial sf. Laurentiu), iar prin apropiere sunt 3 autostrazi, cu mai multe benzi pe sens.
Catedrala Saint-Antoine-de-Padoue vazuta din exterior

Catedrala Saint-Antoine-de-Padoue vazuta din interior

Una din cele trei autostrazi din apropierea orasului