MANASTIREA  GHIGHIU

JUDETUL  PRAHOVA

 La aproximativ 5 Km de Ploiesti, in sud-estul acestuia, in comuna Barcanesti, satul Ghighiu, se afla una dintre cele mai cautate manastiri, printre cele mai frumoase din tara si din Judet, Manastirea Ghighiu, cu hramul “Izvorul Tamaduirii”. O manastire de maici, cu o obste de 47 maici. Acest ansamblu monahal este alcatuit din Biserica mare, biserica mica, o curte  de forma unui patrulater, pe laturile caruia se afla cladiri in care se afla chili, staretia , trapeza si muzeul manastirii. Manastirea este foarte bine gospodarita, cu o curte cu arbori, arbusti si cu multe flori, in care intalnim, in partea de nord-est, Izvorul Tamaduitor, un aghiasmatar, iar langa biserica mica este cimitirul manastirii.

Manastirea Ghighiu - Biserica mare, biserica mica si aghiasmatarul

 Prima atestare a locului, sub numele satului de aici, Ghigheu, apare in 1471, intr-un hrisov al voievodului Radu cel Frumos.Mai tarziu, la 30 noiembrie 1601, este mentionata pentru prima data manastirea din Ghighiu intr-un document al lui Bunea logofat, fiul logofatului Coresi, prin care se afirma ca a respectat juramantul fata de tatal sau de a nu se stinge domeniul manastirii, ctitorie a acestuia si a sotiei sale, jupanita Slavita. Logofatul Coresi si jupanita Slavita, au ctitorit o mica biserica din lemn, gasindu-si aici  loc de vesnica odihna.

     La 2 aprilie 1817, Mariuta Rafoveanca, impreuna cu mama sa Ana, doneaza un teren si o parte din averea lor pentru inaltarea unui schit, la cererea monahului Agapie. Se ridica mai intai o biserica din lemn si cateva chilii. Asezamantul din 1817 , ctitorit in vremea domnitorului Ion C. Caragea si a mitropolitului Nectarie, s-a realizat cu banii oferiti de familia Rucareanu.                                   Biserica mare a inceput a se construi in 1858, prin grija staretului Eftimie, care darama biserica din lemn construita in 1817, deoarece era prea mica, iar dupa moartea sa, 1864, lucrarile sunt continuate de arhimandritul Antonie , cu binecuvantarea mitropolitului Nifon, fiind terminata si sfintita la 31 martie 1866. Pictura in ulei a fost realizata de Gheorghe Tattarescu, in 1865 , exceptand cupola. Interiorul bisericii mari  este compartimentat astfel: altarul, naosul, care sustine singura turla, pronaosul si pridvorul care era la inceput deschis, iar in timpul consolidarii ce s-a realizat intre 1954- 1958, a fost inchis cu perete din caramida si cu o usa de intrare si cu 4  ferestre prelungi. La inceput Biserica mare a avut o turla mare, pe naos, si 2 turle mai mici, pe pronaos, care s-au daramat la cutremurul din 1940.  Catapeteasma  a fost sculptata in lemn de tei, poleita cu aur. Biserica mare a fost construita in stil brancovenesc, cu forma de trefla.                                                                                 Mai inainte, in 1832,la 4 aprilie, a inceput constructia bisericii mici, din cimitirul manastirii, care s-a sfintit la 14 octombrie 1833 , ctitori  fiind setrarul Panait si Ecaterina Marunteanu, avand hramul “Sfintii Lazar, Spiridon si Haralambie”. Paraclisul existent in cimitir, a fost construit in anii 1832-1833 si are ca hram “Invierea lui Lazar”.

Biserica mica  din cimitirul manastirii

      Intre 1830 si pana in 1866 s-au facut multe donatii manastirii: Ioanichie Stamatoiu doneaza via sa,  Stan Manu Pescaru si Ecaterina Mitreasca,doneaza o pravalie, in Ploiesti, Androne Podeanu doneaza mosia sa din Dragodana s.a.

     In 1875, la moartea mitropolitului Nifon, staretul Manastirii Ghighiu este insarcinat sa conduca Mitropolia Ugrovlahiei, fapt ce arata prestigiul de care se bucura , la vremea aceea, atat manastirea cat si staretul ei. Intre 1877- 1879, staretului acestei manastiri, Juvelanie,I s-a conferit dreptul de a  purta mitra , pentru serviciile aduse de manastire Mitropoliei Ugrovlahiei.

     In perioada razboiului de Independenta din 1877, la cererea Mitropolitului Calinic Miclescu, Manastirea Ghighiu a gazduit efective ale armatei si prizonierii de razboi, iar in 1883 exista un azil in manastire, pentru epileptic si debili mintali. In 1892 , orasul Ploiesti  avea o epidemie de holera, iar primarul orasului a solicitat ca bolnavii sa fie gazduiti de manastire. Manastirea Ghighiu era considerate o “casa de doctorii”atat pentru calugari cat si pentru mireni. Aici se prepara, inca din 1764, apa de melisasau roinita, folosita ca medicament.

     Acest asezamant monahal a avut mult de suferit din cauza incendiilor, cutremurelor din 1940 si 1977 si din cauza celor doua razboaie mondiale. Au avut loc incendii in anii: 1906, 1909, 1922(cand a fost distrusa biblioteca manastirii), in 1945 si 1946. Aceste ultime incendii au produs pagube insemnate, in 1945 de 5 milioane de lei (au ars 2 cladiri), iar in 1946 de 10 milioane de lei.

     In primul razboi mondial armata germana distruge mai multe chili, alunga calugarii si transforma manastirea in fabrica de conserve.

     Cutremurul din 1940 produce mari distrugeri acestei manastiri, dar, din cauza declansarii celui de al doilea razboi mondial acestea sunt inlaturate mult mai tarziu. La 26 august 1941 , o unitate militara germana ocupa staretia, 6 camere si doua corpuri de case, iar pe pasunea manastirii se construiesc baraci. In aceste conditii calugarii manastirii, 11 la numar, duc o lupta intensa pentru a mentine o activitate monahala cat de cat aproape de normalitate. Multe distrugeri au facut si bombardamentele din 1944, vizata fiind rafinaria din apropiere.La sfarsitul celui de al doilea razboi mondial manastirea ajunsese in stare de ruina, mult distruse de bombardament fiind chiliile.                                  

PF Patriarh Nicodim Munteanu

 Patriarhul Nicodim Munteanu incearca sa demareze un program de refacere a acestei manastiri, dar moare in februarie 1948. Restauratrea si consolidarea Manastirii Ghighiu incepe de abia in 1954.Pana atunci, Patriarhul Justinian Marina se lupta ca acasta manastire sa nu fie desfiintata. Era un numar mic de calugari(in 1947 erau 14 calugari, numarul lor scazand ulterior, aproape toti erau neputinciosi). Patriarhul Justinian Marina hotaraste ca sa transforme aceasta manastire in manastire de maici. Ultimul staret, la data de 16 aprilie 1952 cand a avut loc aceasta transformare, era Athanasie Dinca. Prima stareta dupa ce a devenit manastire de maici, a fost Tamara Oleinic, iar obstea era formata din 6 calugarite aduse de la Manastirea Tiganesti. In urma retragerii acestei starete, la 1 aprilie 1955, este adusa de catre Patriarhul Romaniei, Justinian, de la Manastirea Ciorogarla, o tanara cu o bogata experienta, scolita la Seminarul Monahal de la Hurezi,maica Pelaghia Tudor, care devine stareta si ramane pe acest post timp de 53 ani(pana in 2008, cand se retrage) trecand la cele vesnice in anul 2013, la varsta de 93 ani. Nu si-a putut realiza visul de a construi un azil de batrani si un dispensar, peste drum de manastire.

   

PF Patriarh Justinian Marina

Pelaghia Tudor - stareta Manastirii Ghighiu timp de 53 ani(1955-2008), care de la varsta de 7 ani a plecat din casa parinteasca la maica Haritina (sora tatalui ei), unde a purtat numele de sora Petra. A facut liceul la Manastirea Bistrita-Valcea, apoi seminarul de la Hurez, dupa care a fost contabila la Cooperativa mestesugareasca din Ciorogarla si casiera la Manastirea din Ciorogarla. a urmat cursurile de cantareti, la Manastirea Caldarusani, fiind cantareata Manastirii Ciorogarla.In 1955 este numita stareta la Manastirea Ghighiu.

 Maica Pelaghia a facut ca numarul calugaritelor sa creasca, in perioada 1955- 1960, de la 15 la 60. In timpul cat a fost stareta , cu ajutorul Patriarhului Justinian, ansamblul monahal de la Ghighiu a fost complet restaurant,  intre anii 1954- 1958. Atunci s-au construit cladirile de la sud de clopotnita, cu chilii, cu atelier, trapeza, staretie, casa arhiereasca, arhondaric, chilii pentru duhovnici, zidul dinspre miazanoapte, s-a turnat mozaicul in biserica mare, s-a inchis pridvorul cu un zid cu 4 ferestre prelungi(2 in fata si 2 in lateral).Tot atunci este restaurata si mica biserica din cimitirul manastirii, Este refacuta picture.Clopotnita, care se afla pe latura de vest a manastirii, face corp comun cu alte cladiri, pe sub ea era intrarea in incinta.

     In 1956 se infiinteaza un atelier de tesut covoare, iar in 1957 un atelier de icoane, pe langa institutul Biblic din Bucuresti.Incepand cu 1959, dupa aparitia decretului 410, multi dintre calugari sunt alungati din manastiri.Se urmarea desfiintarea manastirilor. La Manastirea de la Ghighiu era mult personal tanar, iar  decretul prevedea ca in manastiri sa ramana doar persoane peste 50 de ani. Din 40 de calugarite , cate erau la data decretului din 1959, au ramas 11. Dupa plecarea celor tinere au mai ramas in manastire persoane neputincioase(una oarba, una bolnava de plamani, una nu putea sa mearga si altele).Nu mai era voie sa primeasca personal nou.Datorita situatie in care se afla manastirea dupa plecarea calugaritelor tinere, intr-o noapte, Stareta Pelaghia Tudor a albit complet. Daca  n-ar fi fost Patriar hul Justinian, manastirea Ghighiu, ca de altfel ca multe alte manastiri, ar fi fost desfiintata. S-au desfiintat schitul  Pissiota si Manastirea Zamfira, iar in 1962 tot personalul acestora a fost adus la Ghighiu.De la Manastirea Zamfira au fost aduse 30 de maici. In aceasta perioada, foarte grea pentru manastiri, erau multe controale, facute de catre echipe ale comunistilor, care doreau cu orice pret sa le determine pe maici, mai ales pe stareta Pelaghia si pe fostul ghid al manastirii,  sa paraseasca sfantul lacas. Au rezistat datorita sprijinului acordat de patriarh, care a fost ferm hotarat sa nu cedeze in desfiintarea unor importante manastiri, asa cum era cea de la Ghighiu. P.F. Justinian declara la 14 octombrie 1960 :” cand in tara nu va ramanea nici o manastire, atunci voi desfiinta si eu Ciorogarla si Ghighiu. Aceste doua manastiri trebuie sa ramana in fiinta.Trebuie sa avem si aici cateva manastiri frumoase, bine organizate,ca sa am ce arata si eu strainilor care ne viziteaza tara”.

     Inainte de aparitia acestui decret, dupa ce a fost consolidata si restaurata aceasta manastire, a fost adusa , din Siria, de catre Episcopul Vasilios Samaha de Sergiopolis, in 1958,Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul,  donata P.F.Patriarh Justinian de catre Patriarhia Antiohiei si depusa in Catedrala Patriarhala din Bucuresti. Episcopul Samaha a fost determinat sa aduca aceasta icoana in Romania la cererea Maicii Domnului,  care i s-a aratat in vis.Fiind adusa din Siria, i s-a zis Maica Domnului, Siriaca.Este realizata in secolul al VI-lea, din lemn de santal.  De la Catedrala Patriarhala din Bucuresti aceasta icoana a fost adusa la Manastirea Ghighiu si depusa in Biserica mare, la data de 25 februarie 1958, de un sobor din care faceau parte V.Samaha, reprezentant al Patriarhiei Antiohiei, Teoctist Botoseneanul, vicar patriarhal, Valeriu Anania, bibliotecarul Patriarhiei s.a.  Acest mare eveniment s-a suprapus aniversarii a 100 de ani de punerea  pietrei de temelie la biserica mare a acestei manastiri. La 50 de ani de la aducerea icoanei Maicii Domnului la Ghighiu aceasta a fost restaurata si resfintita.

    

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului - Siriaca

 Icoana aceasta, facatoare de minuni, a ramas in Biserica mare pana la cutremurul din 1977, dupa care a fost mutata in Biserica mica, care a fost mai putin afectata de cutremur decat biserica mare. Dupa lucrarile ample de refacere a manastirii, in urma acestui cutremur, icoana a fost din nou mutate in Biserica mare (1992), in fata altarului, in partea dreapta.

     Lucrarile de renovare, de consolidare, s-au realizat pana in anul 1990. Tot in aceasta perioada a fost consolidate si singura turla a bisericii, de forma cilindrica, aflata deasupra naosului, fiind distrusa in timpul cutrmurului din 1977. Din nou s-a refacut pictura.La incheierea lucrarilor de restaurare, biserica a fost resfintita. In perioada refacerii Bisericii Mari, care era aproape de ruina, a fost vizitata, printre altii, de Teoctist, viitorul Patriarh al Romaniei si de Arsenie Boca.

Biserica Mare asa cum arata astazi. Se observa peretele de la intrare, care  a inchis pridvorul dupa lucrarile de renovare din perioada 1954-1958. cu usa de intrare in biserica si cu geamurile prelungi.

     Manastirea are, in muzeul sau, o colectie de arta bisericeasca, alcatuita din tiparituri, icoane vechi, obiecte de cult si alte valori ale patrimoniului cultural si istoric, infiintata in 1964.

     In 1992 s-a ridicat, in partea de nord a bisericii mari, un aghiasmatar, de unde cei veniti sa viziteze manastirea si sa se roage la Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, pot sa ia aghiasma .

    

Aghiasmatarul construit in 1992

 In 1995 se deschide un nou santier , pentru a realiza o noua poarta in partea de nord, pe care in prezent se poate intra in incinta manastirii. Dupa data de 1 mai 2008, cand stareta PelaghiaTudor preda pastoria monahiei Stavrofora Eupraxia Neacsu,  a inceput constructia cladirii staretiei,a zidului de pe latura de nord, s-au executat lucrari de de consolidare la biserica mica, o pictura  noua si mobilier nou.

Poarta construita in 1995, pe latura de nord a manastirii

Aleea care duce spre muzeu si staretie. In stanga acesteia se afla clopotnita, care face corp comun cu cele doua cladiri cu chilii, construite, ca de altfel ca si celelalte, in stil brancovenesc. Inainte intrarea in incinta manastirii se facea printr-o poarta aflata sub clopotnita. Ulterior, dupa lucrarile incepute in 1995, s-a construit o noua poarta pe latura de nord, inchizandu-se cea de sub clopotnita, aflata pe latura de vest.

     La inceputul acestui secol s-a constatat ca starea bisericii mari este necorespunzatoare, fiind chiar pericol de prabusire. De aceea, in anii 2009- 2010, cu binecuvantarea Patriarhului Daniel si prin staruinta staretei Stavrofora Eupraxia Neacsu, biserica a fost consolidata, cu ziduri in exterior si interior, s-au turnat placi de beton si 5 centuri de sustinere, s-a amenajat la demisol o gropnita (un osuar). Pictura bisericii a fost si ea refacuta de Ioan si Daniela Moldoveanu si de cativa ucenici,  in vara anului 2011, in tehnica fresca, iar mobilierul a fost executat de arhitectul Costica Marin, din Bucuresti

     In anul 1989 manastirea a primit pamantul inapoi( 22 ha), pe care in present il cultiva cu grau, porumb, zarzavaturi si pomi fructiferi,folosesc solarii,  pentru cultura timpurie a legumelor si zarzavaturilor, exista o gospodarie pentru cresterea vitelor, porcilor(doar pentru vanzare si nu pentru

 consumul propriu) si a pasarilor, putand astfel sa se intretina cu forte proprii. La veniturile acestei manastiri contribuie si atelierul de pictat icoane si de croitorie, mai ales in perioada rece a fiecarui an.

     In present intregul ansamblu monahal de la Ghighiu, sub conducerea staretei Epiharia Lungu si cu sprijinul celor 45 de monahii, arata extraordinar de bine, este foarte bine gospodarit, te incanta spectacolul de culori dat de intreaga vegetatie si mai ales de flori. Este mare pacat sa treci prin Ploiesti si sa nu ajungi la aceasta manastire, incarcata cu puterea Sfantului Duh, cu puterea tamaduitoare a Icoanei maicii Domnului- Siriaca, in prezenta binefacatoare a Moastelor Sf.Teodosie cel Mare, a unor parti din Moastele  Sf. Haralambie, Trifon si ale Sf. Dimitrie Basarabov  si a Izvorului tamaduitor, pentru multi din cei care trec pe aici si se roaga, din tot sufletul, la Bunul Dumnezeu si la Maica Domnului.

Moastele mai multor Sfinti, din Biserica Mare a Manastirii Ghighiu

LACUL  HURON

Marile Lacuri Americane

     Lacul Huron face parte din sistemul lacustru Marile Lacuri Americane. Se afla in partea centrala a Americii de Nord, la hotarul dintre SUA(statul Michigan) si Canada(provincia Ontario). Numele sau vine de la indienii Huron care au trait in aceste locuri, inaite de venirea europenilor. Primii europeni care au ajuns in Golful Georgian au fost francezii. In 1615 Samuel de Champlain a vizitat Golful Georgian, in compania exploratorului Etienne Brule.

Pozitia geografica a Marilor Lacuri

Harta Marilor Lacuri Americane

     Lacul Huron are o suprafata de 59596 Kmp, fiind al doilea ca suprafata, dintre Marile Lacuri Americane, dupa Lacul Superior si al treile cu apa dulce de pe glob. Are o adancime medie de 59 m si o adancime maxima de 229m. Are o lungime de 332 Km si o latime maxima de 245 Km. Altitudinea sa, fata de nivelul oceanului , este de 176 m, la fel cu a lacului Michigan. Cele doua lacuri comunica prin stramtoarea Mackinac, lata de 8 Km, prin care apele din lacul Michighan se scurg in Huron. Cele doua lacuri sunt considerate, uneori, ca un singur lac, datorita altitudinii lor. Peste stramtoarea Mackinac s-a construit un pod, lung de 2625 m, cu un design deosebit.

Podul peste stramtoarea Mackinac

     Ca volum de apa este al treilea din Marile Lacuri dupa lacurile Superior si  Michigan, cu 3540 Kmc de apa. Lungimea tarmului este de 6159 Km. Tarmurile sunt in general inalte, cu faleze.

     Lacul Huron primeste un aport serios de apa din lacul Superior, prin Raul Saint Marys, cu o cadere de 7 m , cu multe praguri de stanci(cataracte) si din aceasta cauza a fost canalizat pentru a sigura circulatia navelor intre cele doua lacuri. Din lacul Huron apele se scurg prin raul Saint Clair, in Lacul cu acelasi nume, a carui adancime  medie este de 3m, iar adancimea maxima este de 6,4 m. Ne fiind sufficient de adanc pentru circulatia navelor a fost adancit pana la 8,2 m. Din acest lac apele se scurg , formand raul Detroit, care isi continua drumul pana la lacul Erie. Din lacul Erie apele se scurg catre Lacul Ontario, formand raul Niagara, iar diferenta de nivel este cea mai mare dintre marile lacuri, de 99 m. Pe traseul acestui rau s-a format renumita cascada Niagara, considerata a 8-a minune a lumii.Mai departe se formeaza Fluviul Sf. Laurentiu care dupa ce strabate peste 1000 de Km, pe teritoriul Canadei, se varsa printr-un urias estuar, in Oceanul Atlantic.

Profil Transversal prin Marile lacuri, de la vest la est

     Lacul Huron are 4 parti: lacul principal, golful Saginaw, in partea vestica, Canalul de Nord, marginit de cea mai mare insula de pe glob dintr-un lac cu apa dulce, Manitoulin, cu 2766 Kmp si Golful Georgian, delimitat de insula amintita si peninsula Bruce. In cadrul peninsulei Bruce s-a construit una din cele mai mari centrale nucleare din Canada.

     In cadrul lacului Huron, mai ales in Golful Georgian, se afla 30000 de insule, majoritatea mici, din cele 35000 din Marile Lacuri. Insula Manitoulin, cea mai mare, are suprafata mai intinsa decat Luxemburg. Pe aceasta insula se afla o asezare omeneasca, numita Manitouraning, cu o populatie de peste 10500 locuitori.

Insula Manitoulin, cea mai mare din Lacul Huron, din Marile lacuri Americane

Insula cu forma de ciuperca, cu pini,de aproximativ 6 m inaltime, rezultata prin eroziunea diferentiata realizata de apele lacului. Fiind proprietate particulara nu poate fi vizitata.

     In afara de aportul primit din lacul Superior, Lacul Huron, ca de altfel toate lacurile din regiune, sunt alimentate si din precipitatii. Nivele ridicate se inregistreaza in cursul verii, cel mai mare s-a inregistrat in 1986, + 1,80 m, iar cele mai scazute nivele se inregistreaza iarna, cand ,in medie scad cu 30 cm.

   In zona lacului au fost inregistrate furtuni puternice, asa cum a fost cea din 1913, cand s-au scufundat 10 nave, au fost duse la tarm 20 de nave, au murit 235 marinari. Furtuna a durat 16 ore, iar viteza vantului a fost de 145 Km pe ora. Mai recent , la 11 septembrie 1996, un ciclon s-a format in aceasta regiune, cu aspect de uragan tropical, cu o deschidere interioara de 30 Km. Vanturile sunt frecvente pe lacul Huron, aici intalnindu-se mase de aer arctice, din regiunea Pacificului, dinspre Golful Mexic si dinspre Atlantic. In cadrul Lacului Huron se intalnesc aproximativ 1000 de epave. Una din aceste epave, aflata in apropierea portului Bayfield, poate fi observata destul de bine, fiind la 7 m adancime.

Nava scufundata in Lacul Huron, la 7 m adancime, langa Bayfield

     Lacul Huron este cel mai putin poluat dintre Marile Lacuri. Din aceasta cauza apele sale sunt curate si limpezi, in ele intalnindu-se diferite specii de pesti: crap,biban, salau s.a.

    Pe malurile lacului s-au dezvoltat multe localitati, multe statiuni, cu posibilitati de recreere, existand case de vacanta(cottage) care se inchiriaza la preturi acceptabile, hoteluri.dar si case ale localnicilor. Partea canadiana a malului este mai atractiva fiind multa verdeata, pajisti si flori.Se intalnesc intinse fasii de plaje, putin aglomeratesi atractive. Falezele sunt inalte(15 m inaltime, in medie). Plajele sunt legate de suprafata neteda a localitatilor din apropiere prin scari din lemn cu mai mult de 45 trepte( cazul statiunii Bayfield).

     Dintre orasele mai impirtante amintim;Michigan, in SUA si Goderich, Sarnia s.a. in Ontario, Canada.

Casa de vacanta (cottage) din Bayfield

BAYFIELD

     Este o mica localitate, cuprinsa in municipiul Bluewater. Bluewater a luat nastere in 2001, prin fuzionare localitatilor Hay si Stanley cu Beyfild, Hensal si Zurich. A fost fondat in anul 1832 de catre un olandez, Carel Lodewijk, iar numele la primit de la amiralul britanic Henry Wolsey Bayfield, care a ales locul pentru infiintarea satului.Primaria localitatii a fost construita in 1882. Din 1920 primaria a fost mutata intr-o alta cladire aflata pe Gregor Clan Square. Pana in 1869 a facut parte din unitatea administrativa Stanley. Bayfield a avut administratie proprie pana in 1927, apoi intre anii 1965 si 1984.In prezent primaria este folosita pentru intruniri, activitati culturale s.a.

Pozitia Bayfield in Provincia Ontario. Bayfield este la peste 200 Km de Toronto.

Asezarea geografica a Bayfield pe malul Lacului Huron si in municipiul Bluewater

     Bayfield este o localitate mult cautata de turisti datorita mediului placut, curat, nepoluat, cu mult spatiu verde, cu multe vile, case de vacanta, cabane, care se pot inchiria, online, la preturi acceptabile. Localitatea are o iesire larga la  Lacul Huron, unde turistii beneficiaza de plaje frumoase si de ape curate, limpezi.

O insiruire de magazine pe Strada principala Din Bayfield

Unele case de vacanta au o vedere splendida spre Lacul Huron

Interiorul unui magazin cu obiecte de arta realizate de catre artisti locali

O frumoasa casa de vacanta din Bayfield

Magazine si restaurante pe strada principala

Alte magazine, o alta strada bine intretinuta si o natura incantatoare

Peste tot multe flori

Cand nu sunt la plaja , cei veniti la odihna in aceasta statiune, se plimba pe arterele orasului, mai ales pe cea principala, la magazine, restaurante s.a.

Multa verdeata si flori

Aceeasi strada principala, dar alte magazine

Cateva imagini dintr-un cartier al celor mai instariti

Casele sunt construite in mtotalitate din lemn, PFL, rigips, se izoleaza foarte bine, pentru a mentine caldura in interior, iarna si racoarea vara. Te si miri cum stalpii de sustinere, este adevarat ca sunt desi, care sunt niste scanduri cu grosimi de 4-5 cm si grinzile tot din asemenea material, pot sa dea o rezistenta suficienta acestor cladiri. Instalatia electrica este realizata cu un cablu bifilar, fara a fi introdus in tevi din plastic, pentru o mai buna izolare, care se desfasoara, printre stalpi si izolatia peretilor, pana la prize si comutatori. In imagine  este parterul casei, necompartimentat inca.Valoarea acestor case creste de la an la an, fiind in functie de marime si de gradul de confort pe care il au. Majoritatea se vand de la xcateva sute de mii de dolari canadieni, si ajung la peste 1 mil. de dolari. Dupa ce s-a finalizat cladirea arata foarte frumos si la exterior si la interior si iti da siguranta ca este o cladire rezistenta. Nu este pericol de cutremure deoarece aceste localitati se afla pe scutul canadian unde aceste miscari lipsesc sau cand exista sunt foarte mici, ca intensitate.

Asa arata grinzile care sustin acoperisul casei

Asa arata stalpii de sustinere al nivelului superior, care dupa ce sunt imbracati cu un material izolator si cu rigips, devin peretii incaperilor casei respective

Subsolul casei(basementul), care este folosit pentru instalatiile de apa, incalzire si pentru locuit

Tavanul camerelor de la parter si grinzile de sustinere a acoperisului

Cateva imagini cu locul in care, in fiecare duminica, se organizeaza un targ cu bunurile, de orice fel, care prisosesc locuitorilor din Bayfield si din imprejurimi

 Densitatea cladirilor este redusa, ele fiind despartite de mult spatiu verde. Fiecare vila, cabana sau casa de locuit permanent de catre localnici, are un mic parc cu arbori, arbusti,  multe flori. Partea mai aglomerata este strada principala, Main Street, unde se insiruie multe magazine, buticuri, galerii de arta si restaurante atragatoare.. Este un loc unde te poti odihni, relaxa, poti beneficia de natura foarte darnica, de multa liniste, de amabilitatea localnicilor. Iti inchiriaza vila, cabana( cottage),fara sa fie prezent la sosire si nici la plecare. Gasesti cheile intr-un loc pe care ti-l comunica, iar la plecare lasi vila, cabana, in aceiasi stare pe care ai gasit-o. Beneficiezi de conditii de cazare extraordinare, de aparate electronice, de bucatarie inzestrata cu tot ce-ti trebuie pentru pregatirea mancarurilor, de bai bine dotate, de toate aparatele electronice necesare(radio, televizoare, diferite casete video, multe jocurietc. Au curte cu iarba, mereu tunsa, cu gratar pentru frigarui, cu fotolii si multe altele. 

     Verile sunt placute, se simte influienta lacului Huron,de aceea au putine zile caniculare. Vara anului 2016 a fost secetoasa, atipica pentru aceasta zona, o parte din vegetatie a avut mult de suferit. In umbra numerosilor arbori, chiar daca sunt zile calduroase, gasesti racoarea necesara.S-au inregistrat temperaturi de pana la +34* C, in luna august. Iarna turistii sunt mult mai putini, vantul este prezent, iar temperatura  minima de -24* C, in ianuarie.

     Saptamanal se organizeaza un targ unde localnicii sau cei din jur isi expun spre vanzare diferite obiecte care nu le mai sunt de trebuinta, In fiecare an se organizeaza targuri si diferite manifestari culturale, parade, in august si de Craciun.

Parada de Craciun

     Pe timpul verii, in afara de plaja, de inot, poti inchiria barci cu motor din micul port Bayfield.

     

      

MARILE LACURI AMERICANE

     In partea centrala a Americii de Nord, la hotarul dintre Canada si SUA, se afla cel mai intins sistem lacustru de pe glob.Cinci lacuri mari alcatuiesc acest sistem lacustru:  Superior, cu o suprafata de 82362 Kmp, Huron a carui suprafata este de 59600 Kmp, Michigan, apropiat ca suprafata de Huron, 57800 Kmp, Erie cu 25700 Kmp, Ontario, cu 19010 Kmp, cel mai mic dintre aceste lacuri. La acest sistem lacustru se mai adauga numeroase lacuri mici dintre care amintim: St. Clair, Simcoe, Nipissing, Nipigon, Winnebago si altele. Suprafata totala a Marilor lacuri Americane este de 244106 Kmp, aproximativ cat suprafata Marii Britanii. Patru dintre aceste lacuri( Superior, Huron, Erie si Ontario) sunt la hotarul  dintre SUA si Canada, lacul Michigan se afla in intregime pe teritoriul SUA. In cadrul acestor lacuri sunt peste 35000 de insule, majoritatea mici. Cea mai mare insula dintr-un lac, de pe glob este insula Manitoulin, din lacul Huron, cu o suprafata de 2766 Kmp.

America de Nord - pozitia geografica a Marilor Lacuri

     Regiunea Marilor Lacuri se suprapune pe scutul laurentian care este de varsta precambriana. In cuaternar, aceasta regiune a fost acoperita de o calota glaciara, in Pleistocen, care a modelat puternic rocile rocile vechi si s-au depus importante valuri de morene. Depunerea acestor valuri de morene a modificat  scurgerea, care anterior era spre Mississippi, catre Golful Hudson si Oceanul Atlantic. La formarea acestor lacuri o contributie a avut-o si tectonica, care a fost destul de activa aici.

Harta Marilor Lacuri Americane

     Este cel mai mare sistem lacustru de pe glob, in privinta suprafetei, detine 20% din suprafata totala acoperita cu apa dulce de pe glob, iar ca volum de apa(22671 Kmc) se afla pe locul al doilea, dupa Baical(23600 Kmc), lac care se afla in sudul Siberiei, din Federatia Rusa.
     Cel mai mare dintre ele este Lacul Superior cu o suprafata de 82000 Kmp, urmat de Lacul Huron, cu 59600 Kmp, apropiat ca suprafata este si Lacul Michigan ,cu 57800 Kmp, dupa care alte doua lacuri, Erie si Ontario, au suprafete mai mici, respectiv 25670 Erie si 19010 Kmp Ontario. Lacul Ontario este cel mai mic dintre aceste lacuri.
     Scurgerea apei din aceste lacuri se face de la vest la est avand in vedere ca altitudinea lor descreste pe aceeasi directie, de la 183 m lacul Superior, la 176 m lacurile Huron si Ontario, la 173 m lacul Erie si cu o diferenta de 99 m se ajunge la Lacul Ontario cu 74 m.
     Din Lacul Superior apele se scurg formand raul Saint Marys care are multe praguri stancoase(cataracte), motiv pentru care a fost canalizat. Intre lacurile Huron si Michigan este stamtoarea Mackinac, lata de 8 km, pe unde apele din Michigan se scurg in L.Huron. Scurgerea din lacul Huron se face prin rauln ST.Clair in bazinul de mica adancime a lacului Saint Clair, dupa care se continua cu raul Detroit pana la Lacul Erie, cel mai putin adanc dintre toate lacurile(64 m adancimea maxima si 19 m adancimea medie). Intre Lacul Erie si Ontario diferenta de nivel este mare si se intalneste o ruptura de panta,unde apele formeaza Cascada Niagara.
     Inainte de a ajunge la cascada, din cauza insulei Caprei, raul Niagara se despleteste in doua brate, formand Potcoava canadiana, de 792 m lungime si cu o cadere de 51m si cascada americana(SUA), care la randul sau are o mica fasie de apa denumita Valul Miresei, din cauza unei mici insule(Luna). Lungimea cascadei americane este de 363 m, iar caderea de peste 21 m. Partea canadiana a Cascadei este grandioasa, are forma de potcoava, debitul apei este in medie de 2400 mc/sec., ajungand uneori la peste 5000 mc/sec. Partea americana este mai putin spectaculoasa fata de cea canadiana.
    Pentru vizitatori, in partea canadiana, se coboara cu lifturile,la un vapor de croaziera care duce vizitatorii pana in apropierea bazei cascadei, iar la cea americana, tot cu lifturile se coboara la un tunel aflat in spatele cascadei.In ambele parti sunt amenajate platforme de observare, mai mult, in partea canadiana exista un turn de 160 m inaltime, cu trei lifturi exterioare, care urca turistii la doua platforme de observare. La baza acestui turn sunt doua restaurante. In zona sunt numeroase hoteluri si multe alte atractii turistice.
     Cascada a fost deschisa spre vizitare, de catre cele doua state, in anul 1880, dupa ce s-a amenajat reteaua de drumuri. Acum, anual, acest obiectiv turistic este vizitat de aproape 23 milioane de turisti si din aceasta cauza a fost declarata , de catre Guinnes World Records, ca cea mai vizitata cascada de pe glob.iar 5 ani mai tarziu, de catre SUA si 6 ani, de catre Canada, a fost declarata rezervatie naturala.
     Cele doua state s-au inteles si au realizat o retea moderna de drumuri si autostrazi care sa permita, cat mai usor, turistilor sa ajunga la acest obiectiv. Aproape de cascada americana s-a construit un pod, peste raul Niagara, care face legatura intre cele doua tari.
     In prezent procesul eroziunii regresive la cascada Niagara este de 15 cm, la cea americana(SUA) si 1,5 m la Potcoava canadiana. De la formarea acestei cascade si pana in prezent, datorita actiunii eroziunii, aceasta s-a retras cu 11 Km.

Cascada Niagara - Potcoava canadiana

Cascada Niagara - Potcoava canadiana, noaptea

Cascada Niagara - Partea SUA. In dreapta Cascada Valul Miresei

Cascada Niagara, partea americana, noaptea

                               

Cum a fost luminata cascada la nasterea bebelusului regal din Marea Britanie

Podul peste Raul Niagara, in aval de cascada americana dintre Canada si SUA

 Pentru a ocoli cascada Niagara si pentru deplasarea navelor s-a construit canalul Welland, intre lacurile Erie si Ontario, asigurand circulatia navelor spre si dinspre fluviul Sf. Laurentiu. Marile lacuri au legaturi, prin canale, si cu raul Illinois , cu fluviul  Mississippi, dar si cu raul Hudson, Oceanul Atlantic. Lungimea canalelor din interiorul si din exteriorul Marilor Lacuri este de peste 3000 de Km.Marile Lacuri reprezinta cel mai mare sistem de transport , din lume, pe apele interioare.

  Aceste lacuri au adancimi mari fiindca s-au format intr-o zona tectonica activa, cu vai adanci modelate de ghetarii din Cuaternar.Cea mai mare adancime o are lacul Superior, de 406 m, iar cea mai mica se intalneste in Lacul Erie, de 64 m.Lacul Erie are cele mai mici adancimi din tot acest complex lacustru, adancimea medie fiind de 19 m. Lacurile Huron si Ontario, considerate a fi un singur lac, deoarece se afla la aceeasi altitudine, au adancimi de 229 m si respective 281 m.Desi este cel mai mic lac ca suprafata, Lacul Ontario are adancimi apreciabile: cea maxima este de 237 m, iar  cea medie de 86 m.

Profil transversal prin Marile Lacuri - de la vest la est

 Alimentarea lacurilor se face din precipitatii, iar aportul acestora creste de la vest spre est, de la Superior(760 mm anual) spre lacul Ontario(850 mm). Nivelul cel mai mare al apelor acestor lacuri se inregistreaza in lunile de vara, cand precipitatiile sunt importante, iar nivele scazute se inregistreaza in timpul iernii din cauza ca precipitatiile, ceva mai mici, sunt sub forma solida. Vanturile bat, in multe perioade ale anului, mai frecvente iarna, care grabesc formarea ghetii. Cea mai puternica furtuna a avut loc in 1913, cand au fost scufundate 10 nave si alte 20 au fost aduse la tarm. Circulatia navelor este oprita pe timpul iernii, intre decembrie si aprilie, in fiecare an.

Orasul Detroit, centrul fabricarii automobilelor, cu 688701 loc(2015), iar cu zona metropolitana este de aproape 5 mil. locuitori. Este asezat pe raul Detroit care porneste din lacul St. Clair si se varsa in Lacul Erie.

Chicago, oras din statul Illinois (SUA), mare centru financiar si industrial, al 3-lea oras ca marime dupa New York si Los Angeles, cu o populatie de aproape 3 mil. locuitori, iar cu aria metropolitana ajunge la aproximativ 10 mil. Locuitori. Se afla pe malurile Lacului Michigan.

Cleveland, oras cu 480000 loc, pe malul sudic al Lacului Erie, in apropierea gurii de varsare a raului Cuyahoga, poarta numele generalului Moses Cleveland care a supervizat planul de modernizare a centrului orasului.

 Toronto, asezat pe malurile Lacului Ontario, cel mai mare oras din Canada, cu o populatie de 2615060 loc. in 2011, iar cu zona metropolitana are peste 5,5 mil. locuitori.

Turnul CN, de 553 m inaltime (fiind primul pe glob pana in 2007), constructia acestuia a durat din 6 februarie 1973 pana in 26 iunie 1976, cand a fost inaugurat, S-au folosit 40500 mc de beton. Precizia constructiei a fost destul de mare, in final a existat o deviatie de la verticala de 29mm. Are 6 lifturi , 3 puncte de observare(la 342 m, la 346m,la 447 m), un restaurant rotativ, cu miscare completa dureaza 72 minute, o mare antena pentru telecomunicatii.La punctul de observare de la 342 m , din 1994, exista o podea in suprafata de 24 mp din sticla, cu o grosime de 64 mm, prin care poti vedea baza turnului. Fundatia are adancimea de 15 msi s-au folosit 7000 de mc de beton. Masa totala a acestui turn este de 118000  tone.Pentru cazuri de urgenta exista , in interiorul turnului, o scara metalica. Turnul este vizitat, anual, de 2 milioane de vizitatori.Turnul, incepand cu 2007,este luminat de 1300  led-uri supraluminoase programabile, inlocuind vechiul sistem de luminare cu lampi incandescente.. Turnul isi schimba luminile in functie de diferitele evenimente ce au loc in Canada sau pe glob.

  Pe litoralul acestor lacuri s-au dezvoltat 65 porturi, dintre care unele au importanta deosebita:Chicago, Milwaukee, Detroit, Toledo, Cleveland, Buffalo, Toronto, Rochester s.a. De cand se cunosc aceste lacuri de catre europeni( primii europeni care au ajuns in aceste locuri au fost francezii Samuel de Champlain si Etienne Brule, in 1615), au avut o importanta deosebita pentru navigatie. Pe aceste lacuri s-au transportat: cereale, in special grau, minereu de fier, carbuni, petrol si produse petroliere,materiale de constructii, calcar, automobile s.a.

 Samuel de Champlain

                            Etienne Brule                                                   

   In prezent industria turismului s-a dezvoltat destul de mult, anual viziteaza si petrec vacanta peste 70 mil.de oameni, exista multe statiuni, case de vacanta si resedinte permanente pe malul acestor lacuri. Oamenii folosesc plajele, inoata, folosesc barcile cu motor si cu panze, viziteaza regiunile din jur etc.Se cheltuiesc annual, de catre turisti, aproximativ 15 mild. dolari SUA.  Pescuitul sportiv este o preocupare importanta a multor turisti. Se pescuiesc: crap, biban, stiuca, pastrav, somon, somn, s.a. Indiguirile si poluarea unor rauri,dar  si pescuitul excesiv, mai ales in perioada anterioara anului 1900, au dus la reducerea sau disparitia unor specii de pesti: somon, hering,pastrav, stiuca, sturioni. Din aceasta cauza pescuitul commercial este putin important. Apele acestor lacuri au fost repopulate cu pastrav,crap,mreana,somon dar si cu unii pradatori care au distrus pastravii si au modificat ecosistemele initiale.Frumusetea regiunilor din jurul marilor lacuri este data si de multe spatii verzi, reprezentate prin paduri de pin, prin paduri de foioase, pajisti etc.

     Dupa 1900, folosirea abuziva a apelor acestor lacuri a dus la poluarea lor si din aceasta cauza  multe plaje nu au mai fost folosite, dupa 1950. Au existat mari ingrijorari cu privire le poluarea apei Marilor Lacuri cu deseuri industriale si din canalizare, ingrasaminte de fosfor, substante chimice toxice. In 1950 se prefigura “moartea” lacului Erie datorita poluarii intense, el avand zonele din jur puternic populate si industrializate. In anii 1950 si 1960, raul Cuyahoga, care se varsa in lacul Erie, a luat foc din cauza existentei la suprafata apei a unei pelicule de produse petroliere. Acest  fapt  a facut ca  in 1972 si 1978 guvernele SUA si Canadei sa ajunga la o intelegere , prin care s-au obligat sa inlature sursele de poluare si sa imbunatateasca calitatea acestor ape, iar Comisia Internationala Mixta, care cuprindea 6 comisari(cate trei din fiecare tara) avea ca sarcina sa urmareasca modul in care se duc la indeplinire masurile stipulate in tratatul incheiat. In urma masurilor luate de cele doua state calitatea apelor s-a imbunatatit, s-au refacut ecosistemele, in buna parte, iar turismul a inflorit.  Agentia Americana de Protectia Mediului a avut mari probleme in actiunea de  stopare a depozitarii deseurilor de catre unii cetateni( aparate electronice, a unor desuri menajere si a altor materiale). Mai periculoase erau ingrasamintele special folosite pentru culturile modificate genetic, care ajungeau in lacuri si care creau mari probleme sanatatii oamenilor. Un alt pericol era acela provenit de la sacii cu medicamente expirate aruncate in apropierea lacurilor. Drogurile provenite de la acestea se scurgeau in lacuri si puneau in pericol viata pestilor, deci si sanatatea oamenilor. Au fost mobilizati, de catre aceasta Agentie, aproximativ 30 mil. de oameni din jurul Marilor Lacuri, care, in Ziua Pamantului, au colectat un million de Kg de deseuri electronice si sute de mii de saci cu medicamente expirate. Medicamentele expirate au fost incinerate . Costurile acestei actiuni au fost suportate de fiecare stat in parte. In prezent nimeni nu mai arunca aceste aparate si asemenea deseuri intrucat amenzile sunt deosebit de mari.

     Apele acestui sistem lacustru sunt folosite pentru alimentarea cu apa a peste 250 orase din regiune, dar si pentru irigarea culturilor de pe o suprafata de aproximativ 720000 Kmp. In jurul Marilor Lacuri exista mari concentrari de populatie insumand 40 mil. locuitori, 10% din populatia SUA si 25% din populatia Canadei. Lacurile Erie, Ontario si sudul lacului Michigan sunt caracterizate prin mari aglomeratii urbane(Chicago, Detroit, Cleveland, Toledo, Toronto s.a.), unde s-a dezvoltat o puternica industrie a otelului, a constructiilor de masini, industria informaticii, cea de aeronautica, telecomunicatii, centre ale cercetarii spatiale, energiei atomice, industria ingrasamintelor chimice, industria usoara si alimentara.

     Hidroenergia si energia nucleara(90 centrale nucleare) detin un loc important in producerea energiei electrice. La aproximativ 6 Km de cascada Niagara, folosind forta apelor acesteia, s-au construit doua hidrocentrale: partea canadiana, construita in 1954( 1922 si 1954), cu o putere instalata de 1997 MW si una a SUA, construita 1961, de 2525 MW.

Hidrocentralele Adam Beck I si II din Canada, Prima cu 10 generatoare, a doua cu 16 generatoare

Hidrocentrala Robert Moses (SUA) - are 13 turbine si o putere instalata de 2525 MW

In stanga imaginii sunt hidrocentralele Adam Beck, iar in dreapata este hidrocentrala Robert Moses

     O alta resursa a regiunilor limitrofe Marilor Lacuri o reprezinta padurile. Pana in 1900 aceste erau prezente pe suprafete intinse. Ulterior padurea era defrisata pentru a se obtine cherestea, lemn de constructie, celuloza si hartie. Sunt alcatuite din conifere(pinul alb, pinul rosu)si din foioase(mesteacanul alb, mesteacanul galben, fagul american,carpenul,artarul rosu, artarul de zahar, alunul, salcia s.a.). Protectia acestora si a mediului, in general, este un obiectiv bine stabilit de cele doua tari. Este placut sa vezi asezarile omenesti imbracate intr-o vegetatie foarte bogata de arbori si arbusti.Intre localitati sunt suprafete ocupate cu diferite culturi agricole. Aproximativ jumatate din terenurile limitrofe lacurilor este folosita pentru agricultura(in SUA) si 1/3 in Canada.