REVOLUTIA FRANCEZA DIN 1789 - NAPOLEON  BONAPARTE

La sfarsitul secolului al XVIII-lea Franta trecea printr-o grava criza economica si financiara. Esecurile grave ale monarhiei absolutiste, cele trei razboaie in care a fost implicata Franta, finantarea luxului de la Curtea regala, au dus la acumularea unor mari datorii si in urma imprumuturilor solicitate, pentru care se plateau dobanzi foarte mari. Primele doua stari ale populatiei Frantei, Inaltul cler si nobilimea,erau stari privilegiate, nu plateau impozite. Nobilimea era complet dominata de rege, devenise parazitara si nu producea nimic. In schimb cei din starea a treia( burghezia alcatuita din bancheri, indrustriasi, negustori si liber-profesionisti, taranimea, mestesugarii, micii comercianti ,ucenicii, calfele de la orase), erau total nemultumiti, ei sustineau bugetul statului, prin impozitele pe care le plateau si reprezentau 96% din natiunea franceza. Majoritatea populatiei traia in saracie si infometare. Daca regele dorea sa creasca impozitele pentru a reduce deficitul bugetului, nobilimea si clerul doreau sa-si mentina privilegiile si sa reuseasca sa detina controlul asupra monarhiei, ceilalti doreau reforme, erau impotriva absolutismului , impotriva nobilimii si bisericii, care  ii impovarau.

   In fata nemultumirii generale , aflat intr-o criza financiara si de autoritate, regele Ludovic al XVI-lea a fost nevoit sa convoace Adunarea Starilor Generale,la 5 mai 1789, adunare care nu se mai intrunise din 1614.Regele nu dorea altceva decat sa mareasca impozitele si sa-si mentina puterea absoluta. In timpul dezbaterilor deputatii starii a 3-a s-au declarant nemultumiti si , printr-un act revolutionar, au infiintat Adunarea Nationala, separandu-se de celelalte stari. Aceasta Adunare Nationala a devenit Constituanta, iar membrii sai au jurat sa ramana uniti pana vor da tarii o noua constitutie.

Regina Maria Antoaneta

Regele Ludovic al XVI-lea

  Regele vazand cum evolueaza situatia din tara, mobilizeaza trupe in jurul Parisului. Incercand sa inlature Adunarea Nationala si sa-si pastreze puterea.Acest fapt duce la revolta maselor. Parizienii se inarmeaza si infiinteaza Garda Nationala, condusa de La Fayette. La 14 iulie 1789 este atacata si cucerita inchisoarea Bastilia.  Multimea furioasa a pornit pe strazile Parisului indreptandu-se spre Bastilia pentru a o ocupa si a pune mana pe munitie.Multi dintre gardienii acestei inchisori s-au alaturat multimii revoltate, iar guvernatorul s-a predate, crezand ca astfel isi va salva viata.  Caderea Bastiliei a simbolizat rasturnarea monarhiei absolute. Revolutia s-a intins pe intreg teritoriul Frantei. Multi dintre nobili s-au refugiat  in tarile vecine, pe langa curtile regale, pentru a se pune la adapost de furia revolutionarilor.La 3 luni de la Caderea Bastiliei familia regala este mutata la Paris.

Caderea Bastiliei - 14 iulie 1789

A fost construita intre anii 1370-1383, in timpul domniei lui Carol al V-lea cel Intelept. La inceput a avut 4 turnuri, iar ulterior s-au mai adaugat inca 4.Inaltimea turnurilor era de 24 m,iar fortareata era inconjurata de un sant cu apa a carui adancime era de 8 m. La inceput era locul unde se pastra tezaurul, apoi a devenit loc de primire pentru regele Francisc I, iar mai apoi, cardinalul Richelieu a trensformat-o in inchisoare de stat pentru opozantii regimului, devenind un simbol al monarhiei absolute. A fost demolata de Guvernul revolutionar in 1880. In locul acestei fortarete se afla astazi Piata Bastiliei din Paris.

  Dupa o iarna foarte grea in 1788-1789, recoltele slabe, cresterea pretului la faina si cereale, cresterea somajului in randul lucratorilor cu ziua, au creat, in primavera anului 1789, conditiile unei mari rascoale taranesti. Ca urmare a acestor revolte taranesti Adunarea Constituanta a desfiintat privilegiile feudale, la 4 august 1789.  Pentru ca nu se putea aproba o constitutie asa de repede,  s-a adoptat Declaratia drepturilor  omului si ale cetateanului, la 26 august 1789, elaborate de La Fayette. Aceasta Declaratie proclama idealurile revolutiei:libertate,egalitate si fraternitate, dar si  principiile care vor duce la reconstructia tarii. Membrii clerului sunt transformati in functionari, iar alegerea lor se va face de catre cetateni.Pentru a rezolva criza financiara Adunarea Constituanta a hotarat vanzarea bunurilor bisericesti. Constitutia civila a clerului, din 12 iulie 1790,organiza Biserica ca o institutie nationala, independenta de papa.Foarte nemultumiti au fost Papa Pius al VI-lea,dar si regele Ludovic al XVI-lea,care a incercat sa fuga din Paris(21 iunie 1791) pentru a veni cu trupe, cu ajutorul carora sa restabileasca monarhia absoluta, desi jurase sa respecte prevederile Constitutiei.. A fost recunoscut, aproape de granita si obligat sa se intoarca la Paris. Aceasta incercare de fuga a regelui a distrus increderea in monarhie. Membrii clerului sunt obligati sa depuna juramantul in fata natiunii. O mare parte dintre acestia au refuzat sa depuna juramantul, fiind, ulterior, considerati dusmani ai revolutiei si executati prin ghilotinare.

  Constitutia de la 3 septembrie 1791 stabilea puterile in stat: puterea executiva, reprezentata printr-un guvern condus de un monarh, cu rol de prim-ministru,puterea legislativa reprezentata de Adunarea Legislativa si puterea judecatoreasca care era dusa la indeplinire de catre Tribunalele judecatoresti. Deci, de la puterea absoluta a regelui s-a trecut la monarhia constitutionala. Conform prevederilor Constitutiei a fost aleasa Adunarea Legislativa.

  Pe plan extern, la insistentele regelui, s-a declarant razboi Austriei, la 20 aprilie 1792. In urma conspiratiei regelui cu trupele inamice si tradarea ofterilor regalisti, Franta a fost invadata.Afland de tradarea regelui, in noaptea de 9-10 august , populatia parisiana s-a revoltat si a luat cu asalt resedinta regala . Ca urmare, Adunarea Legislativa l-a suspendat pe rege, a fost arestat cu intreaga familie si transportat la inchisoarea Temple. In aceste imprejurari a fost aleasa , prin vot universal, Conventia Nationala, care, la 21 septembrie 1792, proclama Republica. In Adunarea Legislativa erau reprezentanti a doua grupari distincte: sustinatorii monarhiei constitutionale(feuillantii) si sustinatorii republicii(iacobinii si girondinii).

  Conventia Nationala, recent infiintata in locul Adunarii Constituante, decide ca regele sa fie judecat pentru tradare, fiind condamnat la executare prin ghilotinare, la 21 ianuarie 1793, iar regina Maria Antoneta executata cateva luni mai tarziu.

  Dupa ce regele a fost executat, o coalitie a puterilor vecine(Anglia, Austria, Spania, Tarile de Jos si unele state italiene) isi intensifica atacurile asupra Frantei, avand ca scop restaurarea monarhiei absolute. In aceasta situatie, razboiul cu tarile vecine,revolta armata a regalistilor si preotilor, miscarile taranesti din NV Frantei si unele manifestatii ale parizienilor, girondinii sunt inlaturati de la putere si in locul lor vin iacobinii.Pentru a controla activitatile contra revolutiei, iacobinii iau masuri dure, infiinteaza Tribunalul revolutionar care avea ca scop sa-i condamne pe cei care erau suspectati ca sunt impotriva revolutiei si creeaza Comitatul Salvarii Publice, care activa ca putere executiva, condusa  de Robespierre. Masurile luate de Comitetul Salvarii Publice au fost destul de dure, au folosit dictatura si teroarea pentru a elimina contrarevolutionarii. Tot in acest scop a fost aprobata si Legea suspectilor, la 17 septembrie 1793, care a facut posibila arestarea si condamnarea multor persoane din randul fostei aristrocratii si a burgheziei, perioada cunoscuta sub numele de “Marea teroare”.Oricine putea sa fie suspectat,judecat si executat, desi de multe ori nu existau dovezi, multi erau nevinovati. Pe baza acestei legi a fost executata si fosta regina, apoi si multi dintre fruntasii girondinilor. In perioada septembrie-octombrie 1793 mormintele regilor Frantei, de la Saint-Denis, sunt profanate,iar ramasitele pamantesti ale regilor sunt aruncate in gropi comune. Comuna din Paris, la 23noiembrie 1793, la instigarea sefilor radicali, decide inchiderea tuturor bisericilor si incurajeaza cultul Ratiunii, religia revolutionara. Catedrala Notre-Dame devine templul Ratiunii. Se urmarea decrestinarea populatiei. Robespierre pune capat disputei asupra noii religii, in primavara anului 1794, dupa executarea lui Hebert si a partizanilor sai anticrestini, apoi a lui Danton, unul din fruntasii iacobini, dar si a indulgentilor care cerusera sfarsitul terorii. Robespierre , printr-un decret, recomanda Conventiei admiterea existentei lui Dumnezeu. Conducerea Frantei de catre iacobini nu a durat decat un an de zile(1793-1794), timp in care s-a adoptat o noua constitutie, care nu a fost aplicata niciodata datorita razboiului, au fost improprietariti taranii, s-a acordat dreptul la vot universal, de la 21 ani.Comitetul Salvarii Publice a avut in vedere creare unei armate puternice, realizata prin recrutarea tuturor celor apti pentru serviciul militar, care sa fie capabila sa inlature inamicii de pe teritoriul Frantei. Organizatorul armatei a fost Lazare Carnot, armata care a reusit in cateva luni sa elibereze teritoriul Frantei.

Maximilien de Robespierre

 Masurile drastice luate de iacobini au restabilit situatia atat in interiorul, cat si exteriorul Frantei. Succesul nu l-a oprit pe Robespierre sa continuie teroarea, desi nu mai era justificata.Catre sfarsitul anului 1794, Conventia era dominate de moderati, care, la 27 iulie 1794, ii aresteaza pe Robespierre si pe colaboratorii apropiati,care vor fi  executati in seara urmatoare, prin ghilotinare.Caderea lui Robespierre va marca sfarsitul dictaturii iacobine.

  Puterea a trecut la Thermidorieni, suspectii care nu au fost executati au fost eliberati, multi iacobini au fost arestati si executati. Deputatii moderati au permis reintoarcerea emigrantilor,s-au anulat multe decrete ale guvernului revolutionar,Tribunalele revolutionare au fost desfiintate, Comuna din Paris a fost dezmembrata.A fost suprimat bugetul acordat cultelor, s-a pregatit separarea bisericii de stat.Dupa auster itatea impusa de iacobini, cei bogati se reintorc la viata de dinaintea revolutiei.  Thermidorienii au ridicat restrictiile impuse de iacobini presei,economiei, culturii si religiei catolice. Se adopta o noua Constitutie, la 22 august 1795, care oferea puterea executiva unui Directorat compus din 5 membri.Puterea legislativa a fost atribuita celor doua camera: Consiliul Batranilor(250 membri) si Consiliul celor 500.

  Noul regim a mostenit o situatie financiara catastrofala, mare parte a populatiei a fost ruinata de inflatie,iar unii au facut mari averi din traficul de marfuri la piata neagra si din specula. Conjuratia Egalilor , infiintata de Babeuf, dorea sa realizeze o societate bazata pe proprietatea comuna a pamantului, pe folosirea in comun a bunurilor si desfiintarea mostenirilor.Membrii acestei asociatii, care doreau sa organizeze o revolta, , au fost denuntati(in mai 1796) si apoi executati.

  Noua putere politica , reprezentata de Barras, era destul de slaba si corupta. Aceasta putere trebuia sa faca fata regalistilor, care doreau reinstalarea monarhiei si iacobinilor care isi dorea din nou puterea.Reactia regalistilor din 5 octombrie 1795 a fost invinsa , aceasta misiunea i-a fost incredintata, de catre Barras, lui Napoleon Bonaparte. Acesta a folosit tunurile impotriva regalistilor, inabusind revolta.

  Datorita faptului ca Directoratul a apelat de mai multe ori la armata pentru a reprima revoltele, generalii au dobandit un rol important in viata politica a Frantei.Ei au fost folositi si pentru cucerirea de noi teritorii, Napoleon Bonaparte a obtinut, din partea Directoratului,in martie 1796, comanda armatei  din Italia(1796-1797),perioada in care a obtinut mai multe victorii contra Austriei.

  Deoarece faima sa ameninta autoritatea Directoratului, a fost trimis intr-o expeditie in Egipt(1798, 1799), Datorita suprematiei maritime ale englezilor, care au taiat legatura cu Franta,aceasta campanie a fost un esec. Napoleon s-a intors in Franta,lasand armata in Egipt sub comanda unui subaltern. A fost foarte bine primit si folosind atmosfera de neincredere a poporului in Directorat,s-a prezentat in fata celor 2 camere ale Parlamentului si i-a obligat sa aprobe inlocuirea Directoratului cu un Consulat  (alcatuit din 3 consuli). Primul Consul a fost  Napoleon, care avea toata puterea in stat, iar ceilalti doi nu aveau putere reala. Astfel s-a instalat dictatura personala a lui Napoleon. Aceasta a fost o lovitura de stat prin care Napoleon si-a impus aceasta dictatura. S-au luat multe masuri care au facut ca Franta sa progreseze destul de mult.

Napoleon Bonaparte, Împaratul Frantei intre 1804-1815

   Napoleon pretindea ca este mai mult decat un dictator militar. El a pus bazele unui guvern de intelectuali, oameni care se considerau mostenitori ai iluminismului, reprezentanti a ceea ce ei numeau “stiinta ideilor”.

  Dintre masurile luate pe timpul lui Napoleon amintim: a realizat o serie de legi cuprinse in Codul Lui Napoleon, s-a intocmit si aprobat Codul Civil, considerat mult timp cel mai bun din Europa, administratia a devenit mai eficienta,s-a asigurat  circulatia marfurilor si ale persoanelor prin eliminarea briganzilor care erau pe drumurile Frantei, economia s-a refacut si ,  somajul a disparut, s-a facut ordine in finantele tarii,s-au construit drumuri, poduri si canale, invatamantul s-a modernizat , s-au infiintat licee, invatamantul politehnic si militar,urmarindu-se ca sa se formeze generatii de functionari si militari bine pregatiti si bine educati. A fost neglijat invatamantul pentru fete, Napoleon spunea ”nu credem ca trebuie sa ne batem capul cu educatia fetelor. Casatoria este soarta lor”A reintrodus cultul catolic fiind recunoscut ca religie de stat, episcopii fiind numiti de primul consul, toti membrii cultului erau considerati functionari ai statului,care  trebuia sa depuna juramantul de fidelitate acestuia, erau platiti de stat. Toate acestea au fost posibile dupa negocierile dintre Napoleon si papa Pius al VII-lea, in cadrul carora ajuns la un compromis( un Concordat).In acest fel si-a atras de partea sa si membrii clerului.                                                        

  Perioada in care Napoleon a fost la conducerea Frantei s-au purtat multe razboaie. Adversarul principal era Austria. Prin victoria de la Marengo Austria pierde posesiunile italiene din Piemont si Lombardia, nu si Venetia.Cu Anglia a incheiat o pace la Amiens,in 1802, care a durat putin deoarece Anglia a declarant din nou razboi Frantei.

  Francezii au inteles ca regimul republican nu mai exista in realitate, revoltele regalistilor tinteau reintoarcerea monarhiei si atunci a aparut ideea de a pune bazele unei noi monarhii. In 1804,Napoleon Bonaparte este proclamat imparat, sub numele de Napoleon I. A fost incoronat la 2 decembrie 1804,la Notre-Dame, slujba fiind oficiata de papa. Din acel moment Franta a devenit un imperiu. Napoleon a condus Franta ca un monarh autoritar, putea numi si destitui guverne,declara razboi si incheia pace, initia proiecte de lege, puterea legislativa(tri-camerala) era supusa vointei imparatului. Libertatile democratice erau limitate, presa era cenzurata, multe ziare dispar la ordinul imparatului. In schimb a facut ca Franta sa progreseze destul de mult. Armata era numeroasa(ajungea la aproape un million de de soldati), o armata bine instruita.Soldatii il numeau pe Napoleon “Micul caporal”, nu pentru ca ar fi fost mic de statura,  si-a ales pe langa el numai comandanti inalti, fata de care era mai mic ca inaltime. Recrutarile se faceau mai ales din randul tinerilor pana la 25 ani, serviciul militar fiind obligatoriu.

  In anul 1805 , prin victoria amiralului Nelson, la Trafalgar, Anglia isi asigura suprematia maritima. Fiindca marile monarhii ale Europei aveau teama ca tronul lor este in pericol din cauza ambitiilor lui Napoleon, se coalizau. Asa era cazul Austriei, Angliei, Prusiei si Rusiei. Tot in 1805 a fost razboiul Frantei cu  Austria si Rusia, ajutate de Anglia, in care Franta a obtinut cea mai mare victorie a sa, la Austerlitz. Rusia s-a retras  din calea lui Napoleon, iar Austria a incheiat pacea de la Pressburg(Bratislava) prin care recunostea autoritatea Frantei in nordul Italiei si pierderea autoritatii in Germania.

  Negocierile complicate dintre Franta si Prusia au ajuns la un impas si din aceasta cauza a inceput razboiul cu aceasta putere, Franta obtinand victoria in batalia de la Jena, Napoleon zdrobind Prusia, aceasta pierzand jumatate din teritoriul sau si statutul de mare putere. Napoleon Bonaparte a dat un decret, la Berlin, prin care era pedepsita Anglia cu Blocada continentala, la21 noiembrie 1806, tarile Europei nu mai aveau voie sa faca comert cu Anglia.

  In 1807 , Napoleon a pornit cu armata sa , prin Polonia, sa atace Rusia.In batalia care a avut loc la Friedland, victoria a fost de partea Frantei,iar Rusia a fost obligata sa incheie pacea de la Tilsit, la o intalnire personala intre Napoleon si tarul Alexandru I.Dorind sa atraga Rusia de partea sa, Napoleon le-a oferit conditii avantajoase de pace in schimbul carora Rusia s-a obligat sa respecte blocada impusa Angliei.

  Tot in 1807 anexeaza Portugalia, iar in 1808 il instaleaza pe fratele sau, Joseph, rege in Spania. Din aceasta cauza spaniolii s-au revoltat, adevarate miscari de eliberare. Napoleon s-a deplasat cu armata in Spania, a obtinut cateva victorii, dar pierderile de vieti omenesti au fost mari. Dupa plecarea lui Napoleon spaniolii au continuat lupta inca 5 ani.

  Austria declara din nou razboi Frantei, in 1809, si din nou francezii sunt victoriosi la Wagram.

Josephine

Urmeaza divortul de Josephine si se casatoreste cu Marie-Louise, fiica imparatului Austriei, cu care va avea un baiat,  in 1811.

 Marie Louise, născută Arhiducesă de Austria, iar apoi, după căsătoria cu Napoleon Bonaparte, Ducesă de Parma

Ura nobilimii ruse fata de Napoleon a impins imperiul tarist sa nu respecte blocada impusa Angliei. Ca sa pedepseasca Rusia a pornit cu o armata de peste 700000 de militari catre Moscova, in 1812. Rusii au parjolit totul in calea armatei napoloniene, si cu toate acestea Moscova a fost ocupata. Rusia nu s-a predat, iar armata lui napoleon fara hrana, hartuita de cazaci si de partizani, a fost obligata sa se retraga. Iarna ruseasca i-a prins pe drum, in Campia Rusa, foarte multi dintre francezi si-au gasit sfarsitul, ajungand in Franta aproximativ 30000 de oameni din armata care plecase sa pedepseasca Rusia.A fost momentul care a dus la caderea lui Napoleon.

  In aceasta situatie in care armata franceza era aproape distrusa si era greu sa fie refacuta intr-un timp scurt, intreaga Europa se coalizeaza impotriva Frantei si prin victoria de la Leipzig au dat lovitura decisiva Frantei. Napoleon este obligat sa paraseasca Germania,Olanda si Spania. Franta este invadata in 1814 , iar in aprilie 1814 Napoleon abdica si este exilat in insula Elba(Italia).  In Franta s-a reinstaurat monarhia, prin Ludovic al XVIII-lea, fratele fostului rege Ludovic al XVI-lea. Acest lucru  a nemultumit unele tari din coalitie, au fost neintelegeri care l-au facut pe Napoleon sa evadeze din insula Elba si sa vina in Franta pentru a inlatura pe rege si pentru a se instala la putere.A cerut pace aliatilor, acestia au refuzat si Napoleon, desi avea armata dezorganizata si mai putin numeroasa, s-a decis sa loveasca primul. Batalia decisiva s-a dat la Waterloo la 18 iunie 1815. Napoleon a fost infrant, punand capat celor 100 de zile , cat a durat revenirea lui la putere. Ajungand in Franta s-a predat englezilor de pe o nava, fiind exilat in insula Sf. Elena, unde a mai trait 6 ani, pana la 5 mai 1821

PARCUL  LA  FONTAINE

MONTREAL- PROVINCIA QUEBEC

C A N A D A

   Parcul  La Fontaine este situate pe Platoul Mont Royal, din Montreal. Numele  dat in onoarea lui Louis-Hipolytte-La Fontaine, politician, Prim-ministru al Canadei de Est, intre anii 1842-1843 si !848-1851, la numai 34 ani. Parcul are forma unui patrulater, delimitat de strazile: Sherbrooke, la sud, bulevardul Parc La Fontaine, la vest, Rachel Street, la nord si bulevardul Papineau, la est.

 Parcul are o suprafata de aproape 36 ha, situat pe locul unei vechi ferme, Logan. Acest teren a fost vandut Guvernului Canadei in 1845, fiind folosit pentru aplicatii militare. Dupa aproximativ 25 ani, in 1874,este transformat in parc, sub numele de Parcul Logan.Ulterior, in 1888, s-au realizat ample lucrari de amenajare. In 1889 sunt sunt mutate aici serele orasului, iar in 1890 se construieste casa ingrijitorului, casa locuita timp de 60 de ani de Bernadet si familia lui. In 1900 au fost amenajate prin sapare, doua bazine, la nivele diferite cu o cascada intre ele si cu o frumoasa fantana arteziana(construita mai tarziu-1929). Intre cele doua lacuri, in zona cascade, arhitectul peisagist Clavis Degrelle, a construit un pod.

Podul si mica cascada dintre cele doua lacuri

Lacul cu un nivel mai jos decat cel aflat mai sus de cascada, care cuprinde si fantana arteziana

Partea de sud a lacului, la capatul caruia se afla statuia lui La Fontaine.

Cladirea Restaurantului

Spatele cladirii restaurantului. Se observa si o barca amenajata pentru a curata lacul de plantele subacvatice.

  In anul 1901 numele parcului a fost schimbat in La Fontaine. In 1929, odata cu realizarea fantanei arteziene,dupa proiectul  lui Leon Trepanier, s-a ridicat si monumental lui La Fontaine.

  Cativa ani mai tarziu, in urma unei reproiectari a parcului, s-a construit cladirea restaurantului, in care se afla o sala de conferinte si o cafenea culturala, dupa proiectul arhitectului Donat Beaupre. Prin anul 1953 au fost demolate: casa ingrijitorului, serele, cascada si podul, ultimele find reproiectate, existand astazi in acest parc. A urmat construirea unui teatru de vara (1956) si amenajarea unei gradini zoologice (1957), denumita" Gradina Minunilor",care a fost desfintata in 1989. Constructiile gradinii zoologice erau inspirate din basme si povestiri si cuprindeau animale exotice,animale de ferma si lei de mare. Veneau foarte multi vizitatori, mai ales parintii cu copiii lor, iar demolarea aceste gradini zoologice a atras multe nemultumiri  din partea locuitorilor din Montreal si imprejurimi.

  In parc exista , in afara celor amintite mai sus, mai multe cladiri ale Scolii superioare Le Plateau  si Centrul Cultural" Calixa Lavalle"(nume dat in onoarea muzicianului care a compus muzica” O Canada”,care a devenit, in 1967, imnul Canadei), monumental lui Adam Dollard des Ormeaux(ofiter, conducator al garnizoanei Ville-Marie, care impreuna cu 17 tineri, toti necasatoriti, au pornit intr-o expeditie, pe raul Ottawa, pentru a opri invazia acestei colonii franceze de catre indienii irochezi , fiind asediati de 800 de indieni, carora le-a provocat mari pierderi, pierzandu-si viata in mod eroic), realizat de catre sculptorul Alfred Laliberte’(1920), Statuia lui La Fontaine (1930), o statuie a fostului presedinte al Frantei, Charles de Gaulle si a lui Felix Leclerc (cantaret si compositor, poet, scriitor si actor, care sustinea suveranitatea Provinciei Quebec si folosirea limbii franceze).

Statuia lui La Fontaine

Statuia lui Adam Dollard des Ormeaux

Lacul Brome

LACUL BROME SI MUNICIPIUL LAC-BROME

                                        Provincia Quebec, Canada
    

     Canada, cu o suprafata de 9984670 Km, a doua pe glob dupa Federatia Rusa, are aproape 9% din suprafata sa ocupata de lacuri (891163 km²). Numarul de lacuri cu o suprafata mai mare de 3 kmp este de 31752, din care 561 lacuri au o suprafata mai mare de 100 km.

     Provincia Quebec, cea mai mare, ca suprafata dintre cele 10 provincii ale Canadei,cu 1542056 km, reprezentand 15,4% din suprafata Canadei,re 19,9% din suprafata sa ocupata de ape. Unul dintre aceste lacuri, aflat la sud-est de Montreal, la 100 de km  este lacul Brome. Acest lac are o suprafata de 14,53 km² si o adancime maxima de 13m. . Este alimentat de un mic rau denumit Yamaska.

Traseul de la Montreal la Lacul Brome

     Numele lacului a fost imprumutat de la localitatea Brome Township, care apare , pentru prima oara, pe harta de Gale si Duberger, in 1795. Cu acest nume Brome, dat de Bouchette, lacul apare pe harti si in alte documente incepand cu anul 1815. Numele mai multor orasele componente  ale acestui municipiu,  a fost dat de personalitati care au locuit sau au lucrat in aceasta zona (Foster, dela colonelul Belknap Foster, constructor de cai ferate, Knowlton, de la colonelul Paul Holland Knowlton, considerat fondatorul acestei asezari in 1834). In Knowlton  a copilarit si Reginald Aubrey Fessenden, inventatorul radio-ului.

Reginald Fessenden

Harta municipiului Lac-Brome

         Lacul Brome are o mare importanta pentru turism, fie iarna, cand suprafata lacului ingheata si permite sa patinezi, sa joci hochei etc., fie vara, cand se practica inotul, deplasarea cu caiacul, cu hidrobicicletele, cu barca s.a. Exista plaja publica si plaje particulare, un port de agrement, terenuri de golf, trasee de mers pe jos si multe alte posibilitati pentru turisti. Sunt multe magazine, unele cu antichitati, restaurant, cafenele, hanuri, care pot satisfice dorintele celor care vin sa-si petreaca vacantele.

Apus de soare , lacul Brome

Lacul Brome



                                                                                                                                                                                                                                     

     Multi din cei care vin aici sa-si faca vacantele, sunt, in majoritatea lor, din familii  bogate, vin in special din Montreal. Deplasarea cu masina este de cel mult o ora pe autostrada din apropiere. Vin si alti turisti care se pot caza in numeroasele hoteluri existente in localitatile din jurul lacului. Pe timpul verii populatia acestor asezari se dubleaza ca urmare a turistilor veniti din apropiere, mai ales din Montreal.

 Lacul Brome, plaja si turistii

     Toamnele sunt frumoase ca urmare a mozaicului de culori ale frunzelor copacilor. In aceasta privinta Lac-Brome este a patra dintre primele zece destinatii din America de Nord.

          Orasul din jurul lacului, denumit Lac-Brome, a luat nastere in 1971,  prin fuziunea a 7 localitati mai mici (Bondviile,Hill East, Foster, Fulford, Knowlton, Iron Hill si West Brome). Lacul si orasul Lak-Brome, fac parte dintr-o regiune denumita Monteregie, o regiune cu un relief de campie dar si cu munti  insulari, cu inaltimi mici, asemanatori cu Mont Royal, din Montreal,care fac parte din muntii Apalasi. Un peisaj deosebit format din paduri de foioase in cea mai mare parte, dar si de conifere, cu intinse pasuni, de un verde placut, cu terenuri agricole pe care se cultiva soia, cereale  si chiar vita de vie. 

Rezidente pentru pensionarii din zona

     Exista numeroase cladiri, multe monumente istorice: Muzeul de istorie a carui cladire a implinit 150 ani de la construirea sa, in care, printre cele expuse, se afla si un avion din primul razboi mondial(Fokker DV11), unul din cele trei existente pe glob. Vechea cladire a Judecatoriei, construita in 1859, devenita din 1959  Arhivele localitatii,  fosta cladire a postei, devenita Primaria municipiului din 1873, Auberge Knowlton, un fost han, construit de peste 150 ani, astazi un modern hotel, biserica anglicana,reconstruita in 1941 dupa un incendiu, dar care si-a pastrat vechile vitralii s.a.

Primaria din Knowlton

Vechea cladire a Judecatoriei

Restaurantul din Hotelul Auberge

Catedrala anglicana Saint Paul

         Orasul  a gazduit familia regala a Marii Britanii si Irlandei de Nord(Regina Elisabeta a-II-a, Printul Philip, duce de Edinburgh, Printul Charles, Printesa Anne, Printul Andrew, printul Edward s.a.) cu ocazia Jocurilor Olimpice de echitatie, de la Bromont, din 1976. La aceste Jocuri Olimpice a concurat si Printesa Anne.

     Populatia municipiului Lac-Brome a  fost, la recensamantul din 2011, de 5609 locuitori, mai scazuta cu 4,5% fata de recensamantul din 2006 (2629 loc.), dintre care 48,44% vorbesc limba franceza ,46,70% vorbesc limba engleza, iar restul pana la 100% vorbesc alte limbi. Populatia de limba franceza a crescur in 2011, fata de 2006,cu 6,5%, iar cea vorbitoare de limba engleza a scazut cu 1,2%.Densitatea medie a populatiei este de 27,3 locuitori pe km², iar varsta medie a locuitorilor este de 53,3 ani(52,6 ani pentru barbati si 54 ani pentru femei). 

     Aceasta localitate este cuprinsa in “Drumul vinului” care cuprinde 22 podgorii, pe o distanta de 140 km. Aici, in aceste podgorii se obtin vinuri roze si “ vinuri de gheata”(ice wine), 60% din vinurile Provinciei Quebec.

     Vinurile de gheata se obtin din strugurii culesi la inceputul iernii(decembie), iar cand iernile sunt mai blande chiar in ianuarie. Dupa ce sunt culesi, strugurii, se astern pe plase din sarma, pentru ca sa mai piarda din apa si sa se imbogateasca in zahar. Cand temperatura scade la -8^oC pana la -12^oC,  3 zile consecutive cu aceste temperaturi, se iau manual acesti struguri, se preseaza cu prese speciale, timp de 24 ore, pentru a se obtine mustul, dupa care se lasa la fermentat. Se imbuteliaza in sticle de 200 ml,  care se trimit spre consum in tara sau la export. Canada este prima producatoare pe glob la aceste vinuri. Exporta anual 120000 de litri de vin de gheata. Pretul unei sticle de 200 ml poate ajunge si la 30 dolari, deoarece procesul de obtinere a acestor vinuri este costisitor si cantitatea de must obtinut prin stoarcerea strugurilor este redusa (din 100 kg struguri se obtin 10-15 l de must). Aceste vinuri, cu gust si arome deosebite, se servesc numai la ocazii deosebite.

Cultura vitei de vie in apropierea lacului Brome

Turnul cu Ceas din Montreal

T U R N U L   C U   C E A S

MONTREAL, CANADA

     Se afla in partea de est a  Portului Vechi, din Montreal. A fost construit intre anii 1911 si 1922. La inaugurarea lucrarilor, la 31 octombrie 1919, a participat si Printul de Wales, Edward, care a pus piatra de temelie. A fost construit in memoria marinarilor cazuti in timpul primului razboi mondial, avand, in acelasi timp, functia de far, pentru a ghida navele la intrarea in port, iar prin ceasul sau, sa indice scurgerea timpului. Ceasul, construit in localitatea Croydon, din Anglia, de catre Gillett si Johnston, este o replica a Big Ben-ului din Londra. Are 4 fatete si , la proiectare, se prevedea legatura cu 5 clopote care sa anunte trecerea fiecarei ore de timp, dar acest obiectiv nu s-a realizat.Fara ceas munca lucratorilor din port ar fi fost greu de realizat.

Turnul cu ceas si podul Jacques Cartier, seara

Placa ridicata in memoria marinarilor cazuti in primul razboi mondial, ulterior s-a adaugat si in memoria celor care au cazut in al doilea razboi mondial. Mai jos, este placa de granit depusa, in 1919, de Printul de Wales, Edward

Vedere generala asupra Portului vechi, dar si o parte  din Montreal ( realizata din observatorul Turnului cu ceas )

      Turnul cu ceas, din Montreal, a fost proiectat de arhitectul portului, Paul Leclaire, iar constructia a fost realizata de inginerul FW Cowie. Turnul are 45 m inaltime, are forma patrata, construit din beton armat, culoarea alba,cu lumini care pun in valoare turnul si elementele sale decorativ.Daca mai inainte iluminarea turnului se facea de la baza, lumina era prea puternica si noaptea aparea ca o pata luminoasa a portului, de catava vreme, s-a decis schimbarea sistemului de iluminare, care s-a realizat de catre Claude Cormier, architect peisagist si de Gilles Arpin, designer.Astfel, Turnul, ceasul turnului , inscrisurile si elementele ornamentale, au fost mult evidentiate.  Acest turn se distinge prin inaltimea si forma sa, prin alegerea judicioasa a elementelor decorative.Are o valoare istorica, a

rhitectonica si turistica. Ca urmare a valorii sale, a fost declarant , in 1996, cladire federala de patrimoniu(Federal Heritage Building),  din Canada.

       Turnul cel mare este legat de un turn mai mic ( construit pentru a imbunatati estetica zonei), printr-un zid de 12 m lungime. Scopul construirii acestui zid a fost acela de a ascunde, in spatele sau, grajdurile si soproanele inestetice ale transportatorilor de cereale.  Aceste grajduri si toate dependintele, inclusiv silozurile si elevatoarele, au fost demolate in anul 1970. Portul din Montreal  isi are inceputurile la finele anului 1898, dar cunoaste adevarata sa dezvoltare intre anii 1910-1916, iar reproiectarea sa, vizand modernizarea, s-a facut intre 1980-1990.La inceput era unul dintre cele mai mari porturi pentru cereale din America  (cu apogeul in 1930). In prezent pe langa functia navala, are o puternica functie turistica si de agrement. Aici se organizeaza numeroase manifestari (festivaluri de muzica,spectacole de circ, intreceri sportive, jocuri de artificii etc.) Unul din obiectivul vizitatorilor, un reper important si un simbol al portului din Montreal, este si Turnul cu ceas. Vizitarea turnului a fost posibila dupa lucrarile de modernizare din anul 1982. Intrarea in Turn se face printr-o usa aflata in partea de est, strajuita de 2 tunuri. Pentru a ajunge la observatorul din turn, este nevoie sa urci 192 trepte, sa treci pe la primul observator, aflat la 20 m inaltime, sa vezi pendulul ceasului si apoi camera cu mecanismul acestuia. De sus, din observator, se deschide o priveliste superba catre oras,catre Portul vechi, catre fluviul Sf. Laurentiu, catre podul Jacques Cartier( care leaga Montreal de ins. Sf. Elena), catre cele 2 insule: Sf. Elena si Notre Dame, cu importantele lor obiective turistice si de agrement ( Biosfera, La Ronde, cazinoul, circuitul pentru Formula 1 s.a.). In interiorul Turnului exista cateva exponate care se refera la istoria orasului Montreal.

 In primul plan dupa Turn, stanga, este cladirea fostei Primarii a orasului Montreal, astazi un

supermarket

     

          In jurul Turnului cu ceas s-au amenajat frumoase plaje artificiale, unde au accesul toti cetatenii care vin aici, gratuitate pana la 12 ani si o taxa de 2 dolari pentru ceilalti. Este interzis sa se consume bauturi alcoolice pe aceste plaje si in apropiere, trebuie sa ai costum de baie (pana si bebelusii trebuie sa aiba ceva pe ei, nu se fumeazadecat in locurile stabilite, nu ai voie sa lasi gunoaie. Din acest motiv plajele, care sunt dotate cu tot ce trebuie ca sa te simti bine, sunt foarte curate.

     In momentul de fata (Iulie 2016) se desfasoara o greva, pe timp nelimitat, din care cauza turnul cu ceas nu poate fi vizitat si nu pot fi folosite plajele din apropiere. Magazinele si celelalte activitati din portul vechi se desfasoara in mod normal.

Vedere generala a orasului Montreal, a Insulei Sf. Elena, a fluviului Sf. Laurentiu si a  Portului vechi, unde se vedesi turnul cu ceas (indicat de sageata rosie) si podul Jacques Cartier, care leaga insula Sf. Elena de Montreal. In ultimul plan, dreapta,sus, se vede Mont Royal

INSULA PRINTULUI EDWARD - Prince Edward Island

INSULA  PRINT  EDUARD

(Prince  Edward  Island) - Canada

Aceasta insula apartine Canadei, fiind cea mai mica provincie din aceasta tara, suprafata acesteia fiind de 5660 Kmp, reprezentand 0,1% din suprafata Canadei.

Pozitia geografica a insulei Print Eduard in America de Nord

     Este asezata in sudul Golfului Sf. Laurentiu, aproape de Noua Scotie, separate de partea continental de stramtoarea Nortumberland , cu o lungime de 300 Km si o latime de aproximativ 13 Km. Are o forma de semiluna.

     A fost cunoscuta si locuita de indienii mikmaq cu aproximativ 10000 de ani inaintea venirii europenilor ( in 1534 Jacques Cartier).Popularea insulei, de catre francezi s-a realizat mai tarziu , incepand cu anul 1720 .Insula a fost denumita Saint Jean si facea parte din Acadia.Dupa razboiul de 7 ani dintre francezi si englezi, insula este ocupata de englezi , care trec la expulzarea francezilor, la inceput  (1755 ) din Noua Scotie , apoi (1758) si din Insula Saint Jean, devenita ulterior Insula Print Eduard. Acadienii s-au indreptat fie spre patria mama ( multi pierzandu-si viata, ca urmare a scufundarii navelor cu care se deplasau) , fie spre  arhipelagul  Magdalena, aflat in partea central a Golfului Sf, Laurentiu.

     Dupa Tratatul de la Paris din 1763, prin care Regatul Unit al Marii Britanii obtine insula , cei care populeaza insula incearca sa schimbe numele din Saint Jean in New Irland, dar guvernul britanic nu este de accord.In acelasi an insula este anexata la Noua Scotie.Din 1769 devine colonie separata a Marii  Britanii,  capitala  fiind stabilita la Charlottetown. Numele capitalei este dat in cinstea reginei  Marii Britanii, Charlotte Mecklenburg – Strelitz , sotia regelui George al III-lea.

     Din 1798 Marea Britanie schimba numele insulei In Print Eduard, dupa numele celui de al patrulea fiu al regelui George al III-lea, Duce de Kent ,  tatal viitoarei regine Victoria.Printul Eduard a fost numit commandant al armatei engleze din aceasta regiune, avand sediul la Halifax.  Insula mai era denumita si” Ferma milioanelor de acri” sau "Gradina din Golf" .Frumusetea insulei afost scoasa in evidenta chiar de descoperitorul ei, Jacques Cartier, in 1534.

     Relieful insulei este format din dealuri joase, mai inalte in partea centrala, descrescand in altitudine spre vest si spre est.  inaltimea maxima , de 152 m, se intalneste in Queens County. Relieful tarmurilor este format din stanci abrupte, din gresii, deobicei de culoare rosie, ca urmare a continutului in oxizi de fier si plaje intinse, deosebit de frumoase (aproximativ 800 km lungime).

Drum de tara, pe sol rosu, care duce spre o comunitate rurala

Plajele ocupa suprafete intinse in insula. Sunt fascinante.

Abrupturi din gresie rosie care pot ajunge pana la 15 m inaltime

     Clima este influentata de ocean, de masele de aer arctice, reci, mai ales iarna  si de cele care vin dinspre zona curentului cald al Golfului, care scalda estul Amerticii de Nord. Ca urmare verile sunt cu temperaturi moderate, in iulie media temperaturii este de 23,2*C, rareori se inregistreaza temperatura maxima de 30*C. Fata de partea continentala, iernile sunt mai moderate (in ianuarie media temperaturii este de – 3,3*C , la fel si in luna februarie, temperatura scazand uneori la -20*C). Primaverile sunt reci, temperatura incepand sa creasca pe la sfarsitul lunii aprilie si inceputul lunii mai , odata cu topirea banchizei de gheata.Lunile iulie si august au temperaturile cele mai ridicate din cursul unui an de zile , favorizand practicarea turismului. Toamna este un anotimp placut , pana la mijlocul lunii octombrie.Din octombrie pana in aprilie sunt multe furtuni, iar zapada cazuta este viscolita.

     Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1158 mm. Pe timpul iernii grosimea stratului de zapada poate ajunge la 4 m , media fiind de 2,90 m.In iarna anului 2014 grosimea strtului de zapada a deposit 4m .Cantitati mai mari de precipitatii cad toamna tarziu, la inceputul iernii si primavara.

     Raurile sunt scurte,putine sunt  importante ,  au debite bogate, indreptandu-se spre stramtoarea Nortumberland sau spre  Golful Sf. Laurentiu. Exista si unele  iazuri  pe langa care s-au dezvoltat asezari omenesti.

     Apele subterane sunt bogate si asigura intreaga cantitate de apa potabila pentru populatia din insula.  Numai in Charlottetown exista 13 fantani din care locuitorii sunt alimentati cu apa potabila. In anii 2011, 2012, si 2013  au fost probleme in privinta asigurarii apei potabile pentru locuitorii capitalei si din aceasta cauza s-au instalat contoare de apa la fiecare consummator.

     Vegetatia este reprezentata prin paduri , care ocupa aproximativ 50% din suprafata insulei. Multe din padurile existente la venirea europenilor au fost defrisate si in locul lor au aparut terenurile agricole , au fost aduse noi specii de arbori( tei, castani , nuci etc). Padurile actuale au in componenta  lor un amestec de molid,, brad , artar, mesteacan s.a. Pe la 1800 o buna parte din lemnul padurilor era folosit pentru constructia de nave. Anul 1868 a fost cel mai bun an in privinta constructiilor de nave (120 nave lansate la apa pentru navigatie). In present lemnul  padurilor reprezinta o sursa importanta de combustibil, pentru incalzirea locuintelor.

     In afara de paduri exista pasuni, vegetatie de mlastina si vegetatia nisipurilor. In insula exista aproximativ 400 specii de plante.

Farul din Cavendish Beach, dune de nisip si o vegetatie specifica

Vulpea rosie

     Mamiferele au fost mai bine reprezentate la venirea europenilor (exista si elanul). In present exista: cerbi, vulpi rosii, iepuri, sconcsi, coioti, veverite, castori (pe cale de disparitie), nevastuici, jderi s.a.Pe langa tarmuri se intalnesc foci.

     Pasarile sunt numeroase , peste 330 specii.Multe dintre pasari sunt migratoare. Intre lunile martie si mai migreaza spre nord, iar de la jumatatea lunii august si pana in decembrie, migreaza spre sud. Putine specii de pasari raman permanent in insula (cocosul de mesteacan, ciocanitoarea, uliul s.a.).

     Alte pasari: bufnita, cinteza, cucul negru, rata, cormoranul, cinteza, soimul Cooper, ciuful etc.

     Sunt reptile si amfibieni (salamandra, broasca raioasa, broasca verde), pesti (pastravul, cleanul, codul, merluciu), homari, crabi, creveti, scoici.

     In insula exista ParculNational, care se intinde pe 5440 acri (1 acru= 4046 mp), unde intalnim zone cu nisip, mlastini, palcuri de padure, plaje intinse, stanci abrupte din gresie rosie, o mare diversitate de peisaje si din aceasta cauza reprezinta o importanta zona turistica.

     Solurile sunt putin fertile , podzoluri , de culoare rosie, bogate in oxizi de fier. Sunt favorabile pentru culturile de cartofi, de napi , soia si tutun si unele cereale . Cei 330 cultivatori de cartofi din insula realizeaza 25% din productia de cartofi a Canadei , reusind sa exporte cartofi in 20 de tari ale lumii .Este insemnata productia de cartofi de samanta. In 2014 s-a obtinut o productie de cartofi de 260000 tone, iar veniturile obtinute de fermieri au fost de 257 mil. dolari.

Relief de dealuri joase , un iaz si o mica localitate rurala

Terenuri cultivate cu cartofi

Utilaje pentru recoltarea mecanizata a cartofului

Lucrari  mecanizate efectuate pe un teren cultivat cu cartofi

     Culturile de cartofi au ocupat , in 2015, 89500 acri . Cartofii se vand sub forma realizata la recoltare  ( tuberculi ), sau sub forma de produse congelate , chips-uri s.a.

     Culturile de soia au importanta pentru uleiul obtinut cat si pentru hrana animalelor, suprafetele cultivate cu soia , in 2015 , au fost de 58000 acri.In 2013 , 14% din productia de soia a fost exportata in Japonia pentru fabricarea tofu si miso.

     Si celelalte  culture  agricole (cerealele, pomii fructiferi, mai ales marul, capsunile, afinele, etc.) ocupa un loc important in activitatea celor 1500 ferme, ferme ce au in proprietate suprafete de la cativa acri pana la 3000 acri, iar intreaga suprafata agricola din insula este de 594000 acri, din cei 1,4 mil. acri cat are toata provincia.

     In 1720 francezii infiinteaza prima asezare numita Port La Joye. In 1748 erau 700 locuitori, numarul lor a ajuns in 1755 , la 5000 locuitori,in urma expulzarii francezilor din Noua Scotie ,  in 1850  la 62000 locuitori  (prin venirea scotienilor si irlandezilor), in 1891 la 109000 locuitori . La recensamantul din 2011 ,  populatia insulei era de 140204 locuitori, iar la 1 iulie 2014 era de 146283 locuitori. Cresterea este pusa  mai mult pe seama  migrarii populatiei ,  mai ales din Asia ( China, Coreea de Sud si Taiwan) si mai putin pe baza natalitatii, care este in scadere. Populatia Provinciei Print Eduard reprezinta 0,4% din populatia Canadei.

     Densitatea medie a populatiei este de 23,9 locuitori /kmp ,fata de 3,7 loc./kmp cat este la nivelul Canadei ,  iar in Charlottetown este de 725,8 loc./kmp.

     Populatia rurala si urbana sunt aproape egal impartite (in mediul urban locuiesc 47%). Cea mai mare parte a populatiei este vorbitoare de limba engleza (92,2%), 3,8% vorbitori de limba franceza. In afara de cele doua limbi oficiale se vorbesc si limbi neoficiale: Chineza (1205 persoane), olandeza (495 pers.), germana (315 pers.), araba (300 pers.), mandarina (300 pers.), spaniola (250 pers.), persiana (205 pers.), coreeana (140 pers.), filipineza (120 pers.), rusa (110 pers.), micmaq (110 pers.). Exista un procent ridicat al celor bilingvi (engleza + franceza), mult mai ridicat decat in alte provincii ale Canadei, 12,7% din populatia insulei, cu tendinte de crestere continua. Procentul celor bilingvi este mai ridicat la tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani (23,5%).

     Marimea medie a unei familii este de 2,4 persoane ( 2011), fata de 2,5 pentru intreaga Canada. A scazut mult numarul familiilor cu 5 si mai multe persoane de la 38,8% in 1961, la 7,4% in 2011 si a crescut numarul familiilor cu o singura persoana de la 8,9% in 1961, la 25,1 in 2011.

     Populatia apta de munca, intre 15 si 64 ani reprezinta 67,3% din populatia insulei, iar cea de peste 65 ani este de 16,3%, mai mare decat in intreaga Canada (14,8%). Populatia cu varsta peste 65 ani a crescut in 2011, fata de 2006, cu 12,9%, iar populatia cu varsta pana la14 ani, pentru anii amintiti, este in scadere cu 3,9%. Pentru locuitorii insulei cu varste de  peste 65 ani se constata o mortalitate mai ridicata in randul barbatilor (70-75 ani = 2610 barbati si 2790 femei; 85-89 ani = 640 barbati si 1260 femei; 95-99 ani = 40 barbati si 185 femei.

Piramida populatiei Insulei Print Eduard

     Se observa o scadere a populatiei de la  0-4 ani, ca urmare a scaderii natalitatii. Daca natalitatea nu va creste populatia va intra intr-un process de imbatranire (baza piramidei ne arata aceasta tendinta).

     In provincial Print Eduard nu se pot face avorturi, dar Guvernul este obligat sa plateasca costul unui avort facut de o femeie dininsuls, in alta provincie a Canadei. In schimb la nivel federal, desi Guvernul a dorit sa interzica avorturile, nu a reusit datorita opozitiei Curtii de Justitie, iar in present femeile iau decizia, de a avorta, impreuna cu medicul sau. Locuitorii insulei sunt impartiti in mod egal intre catolici (47%) si protestanti (43%), reprezentand 93% din populatia provinciei. Restul locuitorilor apartin Bisericii Unite, bisericii prezbiteriene, anglicane, iar cei care nu s-au declarant ca apartinand unei religii reprezinta 6,5%.

     Sistemul de educatie este bine pus la punct, existand institutii de invatamant pentru toate treptele (prescolar, primar, secundar si superior). Exista scoli in limba engleza (10 licee si 54 scoli elementare), dar si scoli in limba franceza (6 scoli), pe care le frecventeaza 20831 elevi. Exista o Universitate in Charlottetown, care cuprinde si Colegiul veterinar Atlantic. Colegiul Veterinar a fost infiintat in 1834, iar Universitatea in1835. Ele au functionat separat pana in 1969, cand au fuzionat.

     Tot in Charlottetown exista o cladire, denumita Centrul de Arte al Confederatiei, construita la implinirea a 100 de ani de la infiintarea Confederatiei canadiene (1964). La 8 septembrie 1864 la Charlottetown a avut loc Conferinta de constituire a Confederatiei canadiene la care au participat Insula Prince Eduard, Noua Scotie si Brunswick. La acea data nu s-a reusit acest obiectiv, provincia Print Eduard refuzand sa intre in aceasta Confederatie, de teama ca autonomia insulei ar fi in pericol. Dupa ce s-a stabilit statutul de dominion al acestei Confederatii,  cu Regatul Unit al Marii Britanii  in 1876 , aceasta este infiintata in 1867, tot fara Print Eduard. Intrarea in Confederatie a Provinciei Print Eduard are loc la 1 iulie 1873, dupa ce,  provinciile din Confederatia infiintata in 1867  promit sa achite datoriile insulei Print Eduard acumulate ca urmare a constructiei unei cai ferate incepand cu anul 1871. In august 1874 calea ferata este data in folosinta si functioneaza pana in anul 1989 cand se desfiinteaza.

Colegiul Holland din Charlottetown

Scoala engleza din Charlottetown

Universitatea din Charlottetown - PEI  Canada

Pista de ciclism dupa desfiintarea caii ferate

Statia Elmira - cu Muzeul Caii Ferate si micro-trenul

     Statia de cale ferata Elmira, transformata in muzeu, dupa desfiintarea caii ferate dintre Charlottetown si Summerside, din PEI Canada. Pe terasamentul fostei cai ferate, dupa indepartarea sinelor, s-a amenajat o pista pentru ciclisti.

Statia Kensigton

     Statiile caii ferate, dupa 1989, au fost conservate, iar multe din ele transformate in muzee sau in puncte turistice. Asa este cazul statiilor Kensington si Elmira. Elmira avea un muzeu chiar mai inainte de desfiintarea caii ferate, pe cand  Kesington , care pana in 1999 a fost conservata, a fost reabilitata si este folosita ca punct turistic, dar si  ca muzeu al locomotivelor diesel folosite pentru a transporta persoane si marfuri  pe fosta cale ferata.

Primaria din Charlottetown

Centrul de arte al Confederatiei in care exista 3 teatre, o galerie  de arta si o biblioteca

Cladirea Adunarii Legilative

     Charlottetown, capitala acestei provincii canadiene,raspandit pe o suprafata de 44,29 kmp, este locul de nastere al Canadei . In cadrul acestui oras, cu o populatie de 34562 locuitori, cel mai mare oras din provincie, se intalnesc: Casa provinciei, resedinta guvernatorului locotenent al provinciei, primaria orasului, Centrul de arte al Confederatiei, un dar facut la centenarul Conferintei de constituire a federatiei canadiene, in 1964, de cele 10 provincii si guvernul federal, Universitatea, colegiul Holland, multe alte institutii de invatamant, cel mai mare spital din insula, cel mai important aeroport, port la stramtoarea Northumberland, s.a.

     In afara de Charlottetown mai exista inca 9 orase importante dintre care amintim: Summerside, cu 15654 locuitori, cu un aeroport, Georgetown, Souris, port important cu legaturi, prin feribot, cu Insulele Magdalena, Cavendish (locul vizitat mult de turisti  ca urmare a descrierilor facute de catre scriitoarea Lucy Mand Montgomery in cartea “Anne de la Green Gables”, etc. Localitatile din insula sunt legate intre ele prin intermediul a 3824 km autostrazi si sosele modernizate si a 1558 km drumuri nemodernizate.

Casa Provinciei, construita intre 1843 – 1847, resedinta guvernatorului locotenent

     Insula Print Eduard este foarte saraca in resurse de subsol. Exista putin  uraniu, vanadiu si ceva gaze naturale  in cadrul platformei continentale, mai ales in NE. Nu dispune de rauri cu potential hidroenergetic, nu exista carbuni si petrol si din aceasta cauza este obligata sa importe petrol, sa importe energie electrica din New Brunswick. Energia eoliana poate fi folosita mai mult avand in vedere ca vanturile bat aproape in tot cursul anului. In present obtin in centralele eoliene, 18% din energia electrica necesara, dar exista planuri ca aceasta energie sa asigure, cat se poate de repede, 50% din energia electrica necesara provinciei. Restul energiei electrice se importa, prin cablu submarin, din New Brunswick (82%).

     Economia se dezvolta continuu, avand importanta mai mare in realizarea veniturilor, agricultura, pescuitul si turismul.

     Agricultura realizeaza venituri importante din cultura cartofilor, a napilor, a plantelor oleaginoase (soia), a cerealelor (grau, orz, ovaz), cultura pomilor fructiferi (in special marul) s.a., dar si din cresterea animalelor. Cresterea animalelor pentru carne reprezinta 40 din fermele din insula. Cele 180 ferme pentru vacile de lapte, obtin annual aproximativ 100 mil. litri de lapte. 66000 de porci se cresc annual in 19 firme, 7 firme cresc pasari pentru oua,  obtinand annual venituri de aproximativ 6,74 mil. dolari, 8 ferme produc 5 mil kg carne de pasare , iar 13 ferme se ocupa cu cresterea nurcilor, valorificand carne si blana acestora, 3 ferme pentru cresterea vulpilor pentru blana. In 2013 veniturile obtinute din vanzarea blanurilor au fost de 3,4 mil. dolari.

     Numarul pescarilor din insula este de 1200, iar activitatea lor se materializeaza prin prinderea homarilor cu ajutorul unor capcane in care se pun momeli. Veniturile realizate din pescuit, annual, sunt de aproximativ 170 mil.dolari. Pescuitul pastravilor s-a facut necontrolat, punand in pericol aceasta specie, de aceea a fost interzis din anul 2012. De curand, se practica intens si recoltarea algelor marine folosite in hrana oamenilor.

     Turismul cunoaste o puternica dezvoltare, mai ales dupa construirea podului Confederatiei. Pana sa se construiasca acest pod insula era izolata mai bine de 5 luni din cauza banchizei de gheata formata prin inghetarea apelor din Golf si din stramtoare, dar si din cauza vantului care bate cu putere in anotimpul rece. Oamenii incercau sa se deplaseze, mai inainte de construirea podului, pe banchiza de gheata  din stramtoarea Northumberland, cu canoe mici, prevazute cu cu talpi de sanie, asa cum faceau bastinasii mikmaq. Acestea erau trase de barbati legati de canoe cu fasii de piele, care ii ferea de inec daca cadeau in apa. Acest mod de deplasare s-a realizat pana in anul 1917, cand autoritatile au obtinut un spargator de gheata. In acest fel feribotul putea sa circule pana toamna tarziu. Feribotul facea legatura intre insula si regiunile invecinate (New Brunswuick, arhipelagul Magdalena). Din portul Souris feribotul face 5 ore pana la insulele de la Madeleine (Magdalena).

     Acum circulatia intre Insula Print Eduard si New Brunswick se face in tot cursul anului pe podul Confederatiei. Acest pod a fost construit intre anii 1993 si 1997. Are o lungime de 12,9 km, o latime de 11 m, cu cate o banda pe fiecare sens de mers. Accesul pietonilor si biciclistilor pe pod este interzis. Podul are forma de S deschis pentru a se evita accidentele, soferii fiind atenti la schimbarea directiei ca urmare a acestei forme. Are inaltimi diferite, inaltimea cea mai mare, acolo pe unde trec navele pe sub pod, este de 60 m, egala cu cea a unui bloc cu 20 etaje. A fost posibil sa se construiasca acest pod peste stramtoarea Northumberland, ca urmare a adancimii mici a apelor stramtorii (acum 5000 de ani insula nu era separata de continent, dar datorita unor miscari de coborare a scoartei terestre apa oceanului a invadat o parte din uscat).

Podul Confederatiei

     S-a avut in vedere ca acest pod sa reziste si la conditiile climatice destul de aspre (vantul puternic, temperaturile scazute din timpul iernii, actiunea sloiurilor asupra pilonilor podului). Pentru a rezista la actiunea sloiurilor rezultatea prin spargerea banchizei de gheata (primavara), fiecare picior de pod este prevazut cu un scut conic din cupru , aflat la nivelul apei. In deplasarea lor , sloiurile de gheata se izbesc de scut, sunt impinse in sus pe acesta si, incele din urma se sparg sub propria greutate, apoi cad in apa si plutesc.

     Distanta intre pilonii podului este de 250 m, pentru a permite scurgerea ghetii.Grinzile cu o lungime de 192m, fiecare, cu o greutate de 7500 de tone, au fost ridicate pe pilonii podului cu ajutorul unei macarale  de 102 m inaltime, instalata pe o nava, ambele aduse din Franta, folosita la construirea unui pod intre doua insule daneze.

     Ca urmare a construirii podului numarul de turisti a crescut cu 60% fata de perioada anterioara construirii podului (peste 1 mil. de turisti), iar intre 1997 si 2001 exporturile s-au dublat.

Macaraua folosita la montarea pieselor podului

Partea cea mai inalta a podului pe sub care trec navele

Se observa scutul de pa fiecare pilon al podului

     Podul este considerat cel mai lung din lume, construit peste spe inghetate si a costat 1 mild. de dolari. Pentru trecerea pe pod se percep urmatoarele taxe: 45,50 dolari pentru autoturisme, 102 dolari pentru trailere duble, 18,25 dolari pentru motociclete s.a.

     Turistii gasesc conditii foarte bune in hoteluri, vor sa cunoasca cunoasca viata oamenilor, sa parcurga trasee turistice, sa beneficieze de binefacerile soarelui si apei oceanului pe frumoasele plaje, sa foloseasca micile ambarcatiuni pentru deplasare pe mare, sa viziteze locurile descriese, in romanul sau, de scriitoarea Lucy Mand Montgomery, sa guste mancarurile traditionale cu homari s.a. Pot face mult sport, beneficiind de terenuri de fotbal, baseball, rugby, cricket , tenis, sali de sport, piscine, centre de fitness, cele mai frumoase terenuri de golf etc. Autostrazile si soselele sunt bune si permit o deplasare rapida, in orice parte a insulei, cu mijloacele auto personale sau inchiriate.

     Turistii pot ajunge in insula cu mijloacele de transport proprii, cu feribotul din New Brunswick, cu avionul, in insula sunt 2 aeroporturi (Chaeottetown si Summerside), cel de la Charlottetown poate deservi 280000 de pasageri. Feribotul ce lega insula Print Eduard de New Brunswick, deci de continent, transporta mult mai putini turisti, deoarece majoritatea folosesc mijloacele de transport care se deplaseaza pe pod. Timpul de deplasare pe pod este mult mai redus decat cel cu feribotul (aproximativ 12 minute).

     Locuitorii insulei sunt deschisi, primitori, raspund oricarei solicitari, sunt comunicativi. Sunt destul de informati cu privire la obiectivele turistice din insula, cu privire la activitatea oamenilor din insula. Te impresioneaza sa vezi cum un sofer de taxi, in drumul parcurs de la Souris la Charlettotown, a prezentat multe obiective turistice, a vorbit despre clima din insula, dand date corecte, despre munca oamenilor, despre viata acestora si despre castigurile diferitelor categorii de oameni din insula. Vorbea cu multa mandrie despre frumusetile din insula, despre realizarile oamenilor, despre atractiile turistice.

     Nivelul de trai  este ridicat, dar veniturile pe familie sau cele  individuale, anual, sunt printre cele mai mici din Canada, 8 % din populatie  traieste sub pragul de saracie. Rata somajului este printre cea mai ridicata din Canada, 11,3%, in 2013, iar in 2015 a scazut la 10,5%. Numarul angajatilor  in scadere in 2015, fata de 2013, de la 76% la 74,2%, aproximativ 72000 persoane angajate, mare parte in sectorul serviciilor. Venitul mediu annual pentru o familie a fost de 61100 dolari, in insula, fata de 71700 dolari pe Canada, iar venitul mediu individual a fost de 27600 dolari pe an. Salariile profesorilor,  incepand cu 2011, sunt cuprinse intre 47135 dolari si 76289 dolari annual.

     In insula Print Eduard se constata ca emigrarea este mai puternica decat imigrarea. In 2013 au venit 3146 imigranti si au emigrat in alte provincii, mai ales persoane tinere, 4220, populatia scazand cu 1074 persoane.

     Din punct de vedere politic, Partidul Liberal a castigat alegerile, incepand cu 2007, apoi in 2015. Adunarea legislativa este alcatuita din 27 membri, din care 23 sunt liberali, 3 conservatori si un independent. Insula Print Eduard are 4 membri in Parlamentul federal al Canadei, dintre care 3 sunt liberali si 1 este conservator.

Stema Provinciei Print Eduard si Drapelul Provinciei Print Eduard

Emblema florala a insulei este o planta a carei floare are forma unui papuc si se numeste Papucul Doamnei. Aceasta emblema florala a fost adoptata la 25 aprilie 1947.

     Stema provinciei a fost adoptata in la 13 decembrie 2002 si cuprinde:

-Un scut cu o banda rosie, cu un leu, leul regal al Angliei si o banda alba, cu 4 stejari, unul mare, ce reprezinta Anglia, iar 3 mai mici, care reprezinta cele 3 regiuni administrative ale PEI;

-O pasare (gaita albastra) care are pe cap coroana regala si in cioc o frunza de stejar;

-2 vulpi argintii , de o parte si de alta a scutului, una, cea din stanga, are o ghirlanda din flori de cartofi (aceasta fiind cultura principal din provincie), iar cea din dreapta are un guler din plasa de pescuit, reprezentand o alta ramura importanta a economiei insulei, pescuitul;

-O movila ierboasa, la baza scutului, reprezentand speciile de plante si o stea in 8 colturi, reprezentand, inca de la bastinasii mikmaq, soarele;

-In partea de jos a scutului, de o parte si de alta a acestuia, exista cate o planta de Papucul Doamnei, care este emblem florala a PEI;

-Tot in partea de jos a stemei este scris motto-ul: "Mic sub protectia celui mare".

     Drapelul Provinciei Insula Print Eduard a devenit emblema official in 1964, si cuprinde aceleasi elemente ca ale scutului din stema (pe banda colorata in rosu este leul reprezentand leul regal al Angliei, pe banda alba este o insula cu un stejar mare – Anglia si 3 stejari mici, reprezentand insula cu cele 3 regiuni administrative, iar pe trei parti, reprezentand granite, se afla linii rosii si albe intrerupte.

     Inca ceva de retinut:

-Varsta minima pentru obtinerea permisului de conducator auto este de 17 ani;

-Varsta minima pentru jocurile de noroc este de 19 ani;

-Consumul de alcool, devine legal de la varsta de 19 ani;

-Femeile din insula au castigat dreptul de a vota in 1922;

-Conducerea autovehiculelor, pe partea dreapta a drumurilor si a soselelor, a intrat in vigoare din 1924;

-In anul 1908 a fost interzisa circulatia autovehiculelor pe drumurile publice, iar in 1917  toate drumurile publice au fost deschise traficului auto;

-In 1816 a fost un an fara vara datorita eruptiei vulcanice din Pacific, in urma careia s-au format nori grosi de cenusa vulcanica, radiatia solara s-a redus mult si din aceasta cauza a scazut temperature atmosferei si a scoartei terestre;

-Legea casatoriilor persoanelor de acelasi sex a fost adoptata in anul 2005;

-Puteti face o plimbare cu o trasura trasa de cai, chiar in Charlottetown. In insula existau, in 2011, 1481 ca si ponei;

-Sistemul de ambulanta a luat fiinta in anul 2006;

-Perioada cea mai buna pentru o vacanta in aceasta insula este de 8-10 saptamani de zile, iulie, august si o buna perioada din septembrie.

Printul Eduard, fiul regelui George al III-lea si Regina Charlotte  a Marii Britanii

     Printul Eduard, cel de al patrulea fiu al regelui George al Marii Britanii, a fost comandantul armatei engleze din America de Nord, cu sediul la Halifax, in onoarea caruia i s-a dat numele acestei insule. A cerut sa plece din Gibraltar, din cauza caldurii sufocante vara, in Canada unde a condus armata engleza intre anii 1791-1798. In 1798, in urma unei cazaturi de pe cal, s-a intors in Marea Britanie, iar la scurt timp a fost numit Duce de Kent. Nasul sau de botez a fost Printul Brunswick-Luneburg, unchiul sau patern, de la care a luat numele provincia vecina New Brunswick.

     Regina Charlotte de Meklenburg-Strelitz a fost sotia Regelui George al III-lea. In onoarea sa capitala provinciei a primit numele de Charlottetown. A avut ca fiu pe George al IV-lea, un alt rege al Marii Britanii.