MONTREAL (III)

            M O N T R E A L   ( III )

                  I S T O R I C U L  S I   E T A P E L E   D E Z V O L T A R I I  O R A S U L U I                             

. 

   Inainte de venirea europenilor, insula Montreal si alte aproximativ 300 de insule,  au  fost locuita de indienii algonkini, huroni si iroquezi .La venirea lui Jacques Cartier, in anul 1535 , era o localitate iroqueza ,Hochelaga, de aproximativ 1000 locuitori, la poalele muntelui,  care va primi numele de Mont Royal , in onoarea Regelui Frantei , de atunci, Francisc I

    Samuel de Champlain a ajuns pe aceasta insula in anul 1603 si 1611, la aproape un secol dupa Jacques Cartier . In acea vreme satul de iroquezi se numea Hochelaga , ulterior, din cauza europenilor , a fost abandonat de catre indieni.Intr-o harta a geografului venetian  G. B. Ramusio,inclusa in cartea sa   era trecut numele muntelui de Monte Real , in loc de Monte Royal, de aici si numele actual al orasului.

                                         

                            

                                             Samuel de Champlain

                                                 Jacques  Cartier                                                                                                                   

          In anul 1639, colectorul de taxe, Jerome Le Royer , a creat , la Paris , o companie pentru colonizarea acestor locuri si cu misiunea de evanghelizare a indienilor. In 1641 , aceasta companie, de fapt un grup  misionar format din 50 persoane ( calugari, maici, si colonisti ) , a ajuns pe aceasta insula si a infiintat o asezare , denumita  Ville Marie Montreal. Fondatorul acestei asezari a fost Paul Chomedey de Maisonneuve , in 1642, care a fost nevoit, din cauza atacurilor indienilor si din imposibilitatea de a cultiva terenurile agricole, sa se intoarca in Franta , in 1653, sa aduca noi colonizatori car e sa faca fata acestor atacuri. In acelasi an a adus 200 de colonisti si astfel s-a putut asigura supravietuirea si dezvoltarea asezarii Villa Marie.                                                               

                                       Paul de Chomedey de Maisonneauve 

       Acesta asezare era continuu atacata de iroquezi , in scopul de a distruge comertul dintre francezi, pe de o parte si algonkini si huroni, pe de alta parte. Pacea dintre francezi si iroquezi s-a instaurat de abia in anul 1701.La incheierea Tratatului de pace au participat 1200 de indieni veniti din multe regiuni ale Americii, mai multe personalitati din Noua Franta, inclusive Guvernatorul Hector de Colliere.  Cu toate aceste atacuri, aceasta localitate franceza a prosperat, fiind un centru comercial si mai ales de vanzarea pieilor de animale.

  

                   Un important conducator al amerindienilor, Kondiaronk, care a avut o mare contributie la incheierea tratatului de pace din 1701

                            

        In doua harti realizate de Nicolas Bellini , in 1744, insula apare cu numele de Montreal si Ville Marie ( zona locuita).

    In 1760 , Montreal a fost ocupat, temporar,  de englezii celor 13 colonii (SUA, in 1776), trecand sub control britanic in 1763,prin Tratatul de la Paris,  in urma pierderii bataliei de catre francezi la 13 septembrie 1759   Montrel avea atunci aproximativ 3500 locuitori.

    La inceputul secolului al XIX-lea  , ca urmarea a imigrantilor veniti din Scotia, numarul locuitorilor Montrealului a crescut continuu. Daca la inceputul sec. XIX-lea erau 9000 de locuitori, in 1825 erau 22540 loc., in 1844 localitatea avea 44591 loc, in 1860 erau 100000 locuitori, din care 50% erau francezi. iar in 1911 a ajuns la 528397 loc. Cresterea numarului  s-a datorat atat imigrantilor , veniti din Marea Britanie, dar si din Franta ,cat si dezvoltarii economiei  orasului Montreal, construirii caii ferate transcontinentale, care ajungea pana la Vancouver, a canalului Lachine, in 1825, de catre imigrantii scotieni,care usura navigatia pe fluvial Sf. Laurentiu , ocolind pragul de stanci Lachine Rapids s.a

    Intre anii 1844 – 1849, Montreal a fost capitala Canadei.  Datorita unui numar mare de imigranti , veniti din Irlanda , Scotia si Anglia, o perioada acest oras a fost anglofon, pana cand numarul imigrantilor francezi, din perioada 1840 – 1850 a schimbat structura populatiei in favoarea francofonilor.

    In primul razboi mondial, Canada,  a participat alaturi de Antanta, iar in al doilea razboi mondial a fost alaturi de puterile aliate impotriva Germaniei, Italiei si Japoniei.

Dupa cel de al doilea razboi mondial orasul Montreal a cunoscut o dezvoltare continua. In perioada in care la conducerea orasului a fost primar Jean Drapeau ( 1954-1957, apoi intre anii 1960- 1986 ) aspectul orasului s-a schimbat foarte mult , prin realizarea proiectului orasului subteran, extinderea portului, deschiderea canalului navigabil pe fluvial Sf. Laurentiu (1959) , construirea de cladiri moderne , zgarie nori, in centrul orasului, pentru birouri s.,a.In aceasta perioada s-a organizat EXPO’ 67 si Jocurile Olimpice de vara in 1976 ( la care romanca Nadia Comaneci a obtinut primul 10 la o Olimpiada, un 10 incontestabil la paralele inegale ). Pentru asemenea evenimente s-au construit metroul si marele complex Olimpic, din apropierea renumitei gradini botanice, numeroase pavilioasi emblema   Expo’67 ,  Biosfera , un mare dom geometric cu diametru de 76 m si o inaltime de 62 m, avand o structura metalica, in present muzeul mediului s.a..Metroul , construit dupa  model francez, nu foloseste sine de cale ferata , ci benzi din beton, pe care ruleaza rotile cu pneuri ale garniturilor de metrou. Spre interiorul acestor benzi exista sine de cale ferata, dar care au rolul de contact la curentul electric. Lateral, pentru mentinerea directiei de mers, sunt doua benzi metalice pe care se sprijina niste mici roti laterale de la vagoanele garniturilor, si ele tot cu cauciucuri. Uneori , circulatia se blocheaza pe anumite sectoare ,datorita unor pene de cauciuc .Lungimea liniilor de metrou este de aproape 70 km , cu 68 statii , transportand zilnic aproximativ 1,2 mil. de calatori.

                                      Liniile de metrou din Montreal

                                Interiorul unui vagon de metrou

                                    Statia de metrou  Papineau

                                    Statia de metrou  Namur

   O mare realizare este aceea de a construi un oras subteran , actiune inceputa in 1962 ,prin construirea Place Ville-Marie , in perioada in care era primar al acestui mare oras , Jean Drapeau. In present este cel mai mare complex subteran de pe glob , cu 32 Km de tunele, cu o suprafata de peste 12 kmp. Sunt puse in legatura , prin tunele , mall-uri, hotele , banci, cladiri cu birouri , muzee , magazine( in total peste 1600) , 200 restaurante, sunt conectate la metrou prin 7 statii si la 2 statii de cale ferata, comunica cu un terminal de autobuze. Sunt peste 100 puncte de acces in acest oras subteran, fara a lua in calcul statiile de metrou. La toate aceste constructii s-a adaugat , in 1974, o alta impunatoare constructie , Complexul Desjardins , care s-a conectat la tot ce s-a realizat mai inainte. Acest oras subteran a fost realizat pentru a evita intemperiile din timpul iernii si pentru ca activitatile comerciale, bancare etc. sa se desfasoare in cele mai civilizate conditii. Este un adevarat furnicar si zi si noapte

                              

                                Imagini din orasul subteran    -   Montreal

                                         Metroul din Montreal

Asa arata un vagon de metrou cu pneuri

                                Renumitul Primar al orasului Montreal    

        Un alt obiectiv turistic, aflat pe locul al doilea in privinta numarului de vizitatori, dupa Oratoriul Saint Joseph, este Complexul olimpic , realizat in vederea desfasurarii jocurilor olimpice din vara anului 1976. Jean Drapeau, in 1969, anunta candidatura orasului Montreal pentru cea de a 21-a editie a jocurilor olimpice de vara. Ulterior Comitetul Olimpic International a anuntat ca jocurile  olimpice din vara anului 1976 se vor desfasura la Montreal. Autoritatile din Montreal si din provincia Quebec s-au pus rapid pe lucru si in aprilie 1972 s-a prezentat primul model al viitorului stadion olimpic presei internationale. Lucrarile stadionului si intregului complex au inceput la 28 aprilie 1973 si s-au terminat cu cateva zile inainte de inceperea olimpiadei de vara. Au existat si perioade dificile in construirea acestui complex olimpic ( intre mai 1975 si 26 octombrie 1975, cand lucratorii au parasite santierul din cauza unei greve si chiar  un sabotaj) si  era posibila anularea  jocurilor olimpice.

                               

                                       Oratoriul Saint Joseph , seara

                Complexul Olimpic din Montreal, costruit pentru a 21-a editie a Jocurilor Olimpice din 1976                              

  Stadionul avea la inceput o capacitate de 65000 de locuri. La deschiderea jocurilor olimpice din 1976 au fost prezenti 73000 de spectator in tribune , iar numarul sportivilor participant la aceste jocuri a fost de 12000.Stadionul are forma unei scoici , la inceput era neacoperit, ulterior, la inceputul lunii aprilie 1987, a fost adaugat si acoperisul care avea culoarea portocalie. Au urmat multe necazuri cu acest acoperis, s-a prabusit, la scurt timp dupa instalare,  ca urmare unei greseli de proiectare. Au urmat si alte neajunsuri, in 1999, 350 m din acoperis s-au prabusit datorita greutatii realizate prin depunere de zapada si gheata. In present s-a gasit o alta solutie cu un acoperis sustinut prin cabluri fixate de turn.

     Acest obiectiv atrage un numar mare de vizitatori, care vin sa vada stadionul, cel mai inalt turn inclinat de pe glob ( 165 m), funicularul care te urca la observatorul din virful turnului( o cabina cu 2 nivele , in care pot intra 76 persoane, care ruleaza pe 2 sine si este actionata de doua motoare electrice , prin cabluri cu o lungime de 650 m) , cele 7 piscine la care puteau asista 10000 de spectatori, fostul velodrom , transformat  in Biodome, terenul “ Saputo” un teren pentru antrenarea sportivilor participant la olimpiada, astazi terenul este folosit de o echipa de fotbal din Montreal, satul olimpic, unde locuiau sportivii, niste blocuri cu forma de piramide s.a.

                  Funicularul din Turnul inclinat ( sinele pe care ruleaza cabina, scripetii si cablurile care tracteaza cabina ) 

          Turnul inclinat si cabina care se deplaseaza spre Observatorul din varf

            Fostul Velodrom, astazi Biodome, un muzeu cu 4 ecosisteme diferite

                Stadionul Saputo( in prim plan ), iar in planul al doilea este satul olimpic unde au fost gazduiti sportivii participanti la Jocurile Olimpice din 1976                                                                                                                                                  

         Turnul nu a fost terminat pana la inceperea jocurilor olimpice, era construit doar pe 92 m din cei 165 m, el fiind terminat de abia in noiembrie 1987, dupa 11 ani de la olimpiada. De la 92 m in sus nu s-a mai construit din beton, ci din otel, pentru a mai reduce din greutate. Din observatorul Turnului se pot vedea imprejurimile pana la 80 km departare.