V A T R A D O R N E I "P E R L A B U C O V I N E I "

V A T R A   D O R N E I

“PERLA BUCOVINEI”

     Este un oras situat in Depresiunea Dornelor, o depresiune tectono-vulcanica, din  partea nordica a Carpatilor Orientali, la confluenta Bistritei Aurii cu raul Dorna, marginit de extremitatea sudica a Muntilor Giumalau, la nord-est, prin vf. Barnarel(1321 m),de jumatatea nordica a Muntilor Calimani, la sud,prin Dealul Negru(1302 m) si de extremitatea estica a Muntilor Suhard, la nord, prin vf.Runc(1149 m). Este traversat de soseaua europeana E58(DN 17B)care asigura legatura cu Piatra Neamt, o sosea care nemultumeste pe foarte multi soferi si turisti si de o cale ferata ce asigura legatura cu Transilvania si cu Moldova, calea ferata 502 dintre Ilva Mica si Suceava. Aceste cai de transport, care traverseaza orasul Vatra Dornei, inca nemodernizate, inguste, cu multe buruieni, cu putine flori de-a lungul lor, la care se adauga si Cazinoul  in stare lui de ruina, reduc din frumusetile
acestei statiuni.

Pozitia Municipiului Vatra Dornei in cadrul judetului Suceava. Este al cincilea oras ca marime din judet, se afla  la 112 Km de Suceava, la 43 km de Campulung Moldovenesc, la 156 km de Piatra Neamt

Vedere generala a orasului Vatra Dornei

Harta municipiului Vatra Dornei si a zonelor din jurul sau si traseele de cicloturism

    In cadrul acestei depresiuni este un climat temperat continental de adapost, cu temperaturi mai moderate. Temperatura medie anuala este de +5,2^oC, cu media temperaturii lunii ianuarie de -6⁰C, iar a lunii iulie de +15⁰C. Temperaturile extreme inregistrate in cadrul depresiunii Dornelor au fost de 36,4⁰C, la 18 iulie 1904 si -36,5⁰C, la 13 ianuarie 1950.  Pe timpul iernii sunt prezente inversiunile de temperatura, aerul rece stagneaza pe fundul depresiunii, facand ca temperaturile sa fie mai scazute. Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 650 mm , ele crescand cu altitudinea. Luna cea mai saraca in precipitatii este ianuarie, iar cea mai ploioasa este iunie. Sunt, anual , in medie, 120 zile cu zapezi, fapt ce favorizeaza sporturile de iarna(in special schi si sanius). Sunt  amenajate mai multe partii de schi: partia Parc, partia Telescaun cu o lungime de peste 3000m, ca si cea a telescaunului, partia de schi Veverita, partia de schi fond Runc, care beneficiaza de toate dotarile necesare transportului schiorilor.

     Climatul acestei statiuni balneo-climaterice este un climat favorabil nu numai pentru sporturile de iarna, dar si un climat care contribuie la mentinerea sanatatii oamenilor, la ameliorarea unor afectiuni, mai ales ale celor legate de sistemul nervos, de sistemul circulator, de afectiuni ale aparatului respirator etc.

     Raul Bistrita, care isi are izvoarele in Muntii Rodnei, colecteaza apele mai multor rauri dintre care mai important este,Dorna, rau care strabate statiunea Vatra Dornei.

Raul Dorna  spre confluenta cu raul Bistrita

Raul Dorna , iar pe partea dreapta, in prim plan, este o parte din statiunea Vatra Dornei .

     Datorita manifestarilor vulcanice , toata aceasta zona depresionara este bogata in ape minerale, ape formate ca urmare a emanatiilor postvulcanice de CO_2, care in deplasarea lor spre suprafata se combina cu apele subterane si ies la suprafata sub forma de izvoare. Cele mai importante ape minerale se afla in depozitele sedimentare ale celor doua terase(cea din apropierea raului de 2-5 m si cea de 10-15 m), mai ales cele din dreapta raului Dorna. Aceste ape erau cunoscute si folosite de catre ciobanii locului, inca din anul 1750. Apele minerale carbogazoase,feruginoase, sulfuroase se exploateaza  pentru cura externa si mai putine izvoare pentru cura interna. In 1790, Belsazar Hacquette, medic naturist si istoriograf, este primul care mentioneaza, in scris, calitatile terapeutice ale acestor ape minerale din bazinul Dornelor. Mai tarziu, in 1805, Dr. Ignatziu Plusch face o analiza completa a apelor din aceste izvoare minerale, arata ca” baile se faceau cu apa scoasa din fantana Izvorului Ioan, situate la 200 de pasi de drumul imparatesc”. La propunerea lui , in ianuarie 1811, sunt amenajate baile, se construieste o cladire cu 6 cazi de baie, la care apa este adusa printr-o conducta si prin jgheaburi, pana la cazi.

     In 1817 , imparatul Franz Joseph I al Austro-Ungariei, mentioneaza in memoriile sale apa minerala Dorna, spunand: “este un izvor feruginos cu efecte terapeutice, apreciat in toata Moldova, este cea mai buna apa mineral din regiune”. Stapanirea habsburgica s-a realizat incepand cu 1775, cand Bucovina este anexata acestui imperiu.

     In 1870 , Fondul Bisericesc Roman din Cernauti cumpara Baile din Vatra Dornei, cunoscute si sub numele de Institutul balnear, impreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale . S-a construit o cladire  cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul nr.1 si Cazinoul din Vatra Dornei. S-au pus in valoare 15 izvoare minerale.

     Ca urmare a dezvoltarii acestei asezari, in 1855 este ridicata la rang de targ. Urmeaza o dezvoltare continua a acestui targ, mai ales din anul 1895. In 1896, primarul Vasile Deac, nemultumit de planul  inaintat de Fondul bisericesc, alcatuieste un nou plan de dezvoltare, solicita audienta la Imparatul Franz Joseph I care, in 1896, aproba acest plan, dupa care constructiile se realizeaza destul de repede. Primarul si-a propus sa construiasca Palatul Comunal,Palatul National, Cazinoul, o scoala primara romaneasca, o biserica romano-catolica, o sinagoga care s-a numit Templul Mare, Gara Mare si Gara Vatra Dornei Bai, numita si Gara de vara. Toate aceste obiective au fost realizate in timpul cat Vasile Deac a fost primar, cu exceptia garii Vatra Dorna Bai, care s-a terminat dupa moartea sa. Dupa 1896 au fost construite:  Cazinoul, intre 1896-1898, cladirile izvoarelor Unirea, in 1896, Izvorul Sentinela, in 1896, vechile bai-1898, cladirea Primariei-1897, cladirea bibliotecii-1901, Marea gara -1902, Gara Vatra Dornei Bai-1910 s.a.

     Anul 1899 este anul inaugurarii  oficiale a statiunii turistice Vatra Dornei si a parcului botezat cu numele de “ Gradina cu stabilimente”. Pe locul in care se afla astazi Parcul Orasului se afla , pana in 1788, un teren destinat furajarii cailor din dotarea postei, inchiriat ulterior orasului de catre proprietarul terenului Michael Schaiblein, in suprafata de 53 pogoane si 12 stanjeni patrati. Parcul se contureaza in 1870, dupa ce Fondul Bisericesc Ortodox Roman  preluat stabilimentele  si alte suprafete aferente.

Vedere din Parcul statiunii Vatra Dornei

     Planul de amenajare a acestui parc a fost facut pe timpul primarului Vasile Deac, aprobat in 1896 de Imparatul Franz Joseph I. Acest parc se intinde in prezent pe 50 ha, este o rezervatie dendrologica a Academiei Romane, sunt prezente cele mai importante izvoare ale orasului, pavilionul japonez, in care de multe ori, cate o fanfara canta pentru cei prezenti , Grupul statuar, o alee principala cu busturi ale unor poeti, scriitori, compozitori etc: Eminescu,I.L.Caragiale, Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogalniceanu,Costache Negri, Alecu Russo, si Ion Luca. Tot in parc este si catedrala “Sf. Treime” construita intre anii 1991si 2002, partia de schi Parc, cu o lungime de 900m, cu iluminare nocturna, cu teleschi si baby schi cu o lungime de 250m, Partia Poienita, in continuarea partiei Parc, cu o lungime de 550 m, buna pentru incepatori si partia Veverita, deschisa in 2011, in apropierea partiei Parc.

Pavilionul japonez din Parc

Cazinoul din Vatra Dornei in 1916

Cazinoul in 1978



Aleea cu grupul statuar din parcul stabilimentelor



Izvorul "Sentinela"-1896, nume dat dupa cel al primei asociatii patriotice a romanilor din vatra Dornei

     Cazinoul Bailor, cladire impunatoare si reprezentativa pentru Vatra Dornei, construita in stil eclectic, cu unele note ale Renasterii, a avut, in timp, mai multe functii: sala de jocuri de noroc, sala de concerte si spectacole si chiar club muncitoresc. O parte din banii necesari pentru aceasta constructie au fost stransi prin cheta publica, chiar Imparatul Franz Joseph I a contribuit cu o suma de bani. Cea mai mare parte a sumelor de bani o fost imprumutata de la o banca vieneza.

     In Cazinou era o sala de teatru, o biblioteca, o cofetarie,  si spatii de utilitate publica. Multe personalitati au trecut pragul acestui cazinou, incepand cu Franz Joseph, care a vizitat statiunea in 1914,  arhiducele Franz Ferdinand, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, maresalul Ion Antonescu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej s.a.

Catedrala"Sf. Treime" din Parc, construita intre 1991-2002

     Dupa Unirea Bucovinei cu Patria mama, in 1918, cazinoul, ca si terenul din jur, au intrat din nou in atentia Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei. In 1936 au fost realizate o serie de lucrari de modificare functionala, in spatele cazinoului amenajandu-se o terasa cu vedere spre Parc. In timpul celui de al doilea razboi mondial aceasta cladire a fost folosita de catre armata germana, iar la retragerea lor ,in septembrie 1944, au produs mari distrugeri, mai ales spatiilor interioare.

     In 1945 s-au facut unele reparatii , iar in 1948 Cazinoul a fost nationalizat si transformat in club muncitoresc si centru al statiunii balneare. Aici se tineau sedinte de partid, intalniri sindicale, se organizau campionatele nationale de sah. Mult timp nu s-au facut lucrari de reparatii, cazinoul ajungand intr-o stare necorespunzatoare si de aceea , in 1986, au inceput lucrari ample de renovare a cladirii si de remodelare a perimetrului din vecinatate. Refacerea Cazinoului, aprobata de Ceausescu, urma sa dureze 3 ani de zile.  Anul 1989 a surprins santierul in pliana activitate, iar ulterior, in aproximativ 3 luni de zile, cladirea a fost aproape in totalitate jefuita furandu-se cele doua candelabre , placile din marmura de Cararra, cristaluri, cazile de cupru, lucrarile fiind abandonate.

     Din 1990 Cazinoul a apartinut Societatii Dorna Turism S.A., apoi  a fost transferat administratiei locale din Vatra Dornei. Desi s-au alocat fonduri pentru reabilitarea acestei cladiri, de catre Ministerul Culturii si  Cultelor, banii nu au fost cheltuiti corespunzator de catre autoritatile locale, facandu-se subzidiri si cheltuieli mari  cu tabla pentru acoperisul cladirii.  Cladirea a continuat sa se degradeze, iar in 2003 Arhiscopia Sucevei si Radautilor  a revendicat cladirea cazinoului, obtinand retrocedare in 2004. In momentul retrocedarii aceasta cladire era o ruina, ca si in prezent.

Asa arata cazinoul in prezent

     Au mai fost incercari de strangere de fonduri pentru reabilitarea acestei cladiri, dar nimic nu s-a reusit. Dupa indelungi discutii intre autoritatile locale, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si Guvernul Romaniei, la 14 mai 2018 , la sediul Arhiepiscopiei a avut loc semnarea contractului privind achizitia de servicii proiectare si executie lucrari de constructii si restaurare  a cladirii monumentului istoric Cazinoul Bailor Vatra Dornei. La inceput valoarea contractului era de 16571091,04 lei, ulterior ajungand la suma de 21000000 lei, sume provenite  98% de la Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, iar restul de 2% revenind Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.

Asa va arata Cazionoul si zona din jur dupa reabilitare

     Proiectul de reabilitare si renovare a fost incredintat unei echipe de arhitecti, avandu-l in frunte pe arhitectul Cristian Ranja. Cladirea va avea functii muzeale , imbinate cu functii culturale. Vor fi 4 Sali de expozitie din colectia Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, iar in sala mave dotata cu aparatura computerizata.Pentru punerea in valoare a interiorului si mai ales a exteriorului acestei cladiri va fi o instalatie electrica de iluminat. De la data emiterii ordinului de incepere a lucrarilor , termenul de finalizare va fi de 38 luni de zile.re se vor organiza expozitii temporare. La demisol se intentioneaza infiintarea unei video arhive.

                       Acesta este cazinoul din Vatra Dornei, asa arata dupa reabilitarea sa   

     Cladirea Cazinoului, zis si Palatul Dornelor, a fost reabilitata , inaugurata la data de 28 noiembrie 2023, lucrarile costand 22 milioane de lei. Costul a fost suportat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si de Consiliul judetean Suceava, aproape in egala masura. Reabilitarea cladirtii s-a facut si la interior si la exterior, au foist lucrari importante npentru eliminarea umiditatii din elementele constructiei, mai ales la demisol, "s-a urmarit revitalizarea zidariilor de piatra si de caramida a boltilor cu degradari prin desfacerea zonelor macerate si friabilizate, urmate de plombari, rezidiri partiale, teseri a zidariei de caramida", a explicat ing. Ciprian Musca, coordonatorul proiectului de reabilitare, el fiind responsabil financiar si consilier al Sectorului Agro-Silvic al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

     Obiectivul reabilitarii a fost transformarea cladirii intr-un centru muzeal si cultural , facand astfel ca potentialul turistic al acestei loicalitati sa cresca si mai mult.

     Cladirea Cazinoului s-a realizat intre anii 1896-1898, dupa proiectul arhitectului vienez Peter von Brang si a fost inaugurat la 10 iulie 1899, pe timpul in care Bucovina era inclusa in Imperiul Austro-Ungar. Atunci era cunoscut sub numele de "Pavilion central al bailor" din Vatra Dornei, nu cu destinatia de cazinou.

     In perioada 1898-1902 s-a construit, tot in timpul primarului Vasile Deac, prima sinagoga denumita apoi Templul Mare. Un lacas de cult evreiesc, construit pe un teren de la poalele  Dealului Runc, oferit de Biserica ortodoxa. Era necesara o sinagoga in Vatra Dornei ca urmare a numarului relativ mare de evrei, atat in aceasta localitate cat si in imprejurimi. Din cei 8217 locuitori ai localitatii Vatra Dornei aproape un sfert, adica 2029, erau evrei, iar cu localitatile din jur se apropiau de 2650 evrei. Inainte de primul razboi mondial, evreii din Vatra Dornei detineau bacanii, macelarii, restaurante, cafenele,  cabinet  medicale sau stomatologice,mai multe hoteluri , banci si chiar cazinoul a fost inchiriat un timp, tot de un evreu. Aveau destule birje cu care faceau transportul persoanelor catre Iacobeni, la Valea Putnei, atunci cand nu erau alte mijloace de transport spre aceste asezari

     Aproape toti evrei, cu exceptia a 21 dintre ei care au ramas in Vatra Dornei, au fost deportati, in 1941, in Transnistria. Dupa al doilea razboi mondial au revenit in localitate, iar in 1950 sinagoga era plina cu evrei, cu ocazia slujbelor . Ulterior, datorita emigrarii in Israel, numarul evreilor a scazut mult, in 1989 mai locuiau cateva sute de evrei in Vatra Dornei, in 2006 mai erau 13 evrei, iar in 2011 doar 3 evrei. Din aceasta cauza Templul Mare a fost abandonat, iar anul 2000 l-a prins intr-o stare de degradare: acoperisul era gata sa se prabuseasca, tencuiala cadea de pe peretii care aveau si crapaturi vizibile, iar geamurile erau sparte.Pe langa faptul ca era aproape de distrugere, in 2 iulie 2002, la o pana de curent in localitate, templul a fost devastat de hoti, care cautau valori bisericesti. De abia in 2003, Primaria orasului, din initiativa primarului Constantin Hutanu, a alocat fondurile necesare pentru repararea templului si inlocuirea  geamurilor sparte. In 2006, luna decembrie, au avut loc activitati religioase, in acest temple, cu intreaga comunitate evreiasca din Vatra Dornei si imprejurimi.

Templul Mare, in prezent

Interiorul Templului Mare

Interiorul templului Mare inainte de reabilitare

     Dupa 2007 s-a trecut la protejarea patrimoniului evreiesc , aprobandu-se suma de 209000 lei pentru interventii urgente la 5 lacasuri de cult mosaic, printre care era si acest templu. Cu aceasta ocazie s-a inlocuit acoperisul si s-au reparat peretii. In 18 mai 2018, in prezenta evreilor din jurul municipiului Vatra Dornei, a evreilor din Campulung Moldovenesc, a urmasilor evreilor emigrati in Israel, s-a redeschis sinagoga mica din Vatra Dornei, au fost organizate manifestari reprezentate prin 2 expozitii de fotografii, obiecte de cult si carti vechi, discutii, program artistic si s-a hotarat ca aceasta sinagoga sa ramana deschisa, in continuare, pentru publicul larg si sa fie pastrata aceasta sinagoga “ca o comoara locala”. La fel va fi cazul si cu Templul mare, de pe strada Mihai Eminescu din Vattra Dornei.

Sinagoga mica-cladirea mai mica din dreapta

Biserica romano-catolica pentru etnicii germani, polonezi, ucrainieni si romani, care in 1941 numarau 907 credinciosi. A fost construita intre 1895 si 1905 ,cand a fost data in folosinta

Interiorul bisericii romano-catolice. Hramul acestei biserici este"Schimbarea la fata a lui Isus"

  Tot in acea perioada, in 1901, s-a construit si Palatul National, viitoarea cladire a bibliotecii publice. In 3 camere de la parter s-a organizat un “cabinet de cetire”. Existau 1000 volume in limba romana, primite prin donatie. In 1914 aceasta cladire este rechizitionata pentru razboi, dar mai inainte toate cartile existente aici au fost date spre pastrare publicului cititor.

     Dupa primul razboi  mondial s-a actionat pentru recuperarea fondului de carte, biblioteca fiind instalata in spatii improvizate intrucat cladire a suferit mari distrugeri in timpul retragerii trupelor germane. Ulterior cladirea a fost refacuta , iar spatiile au fost folosite in diferite scopuri, chiar pentru invatamantul scolar. De abia in 1975 isi reia functia de biblioteca publica. Numele de “G.T.Kirileanu” il primeste in 1992, dupa numele fostului bibliotecar al casei regale, un om de mare cultura umanista.

     Biblioteca are 16660 volume, din care 65436 carte romaneasca si 1164 volume carte straina, 56005 titluri de documente, 4 periodice romanesti si 56 documente audio-vizuale.

La inceput s-a numit Palatul National, iar apoi biblioteca publica si din 1992 Biblioteca "G.T.Kirileanu"

     Prima gara a fost construita in 1902, in acelasi timp cu terminarea construirii celui de al doilea tronson de cale ferata, intre Valea Putnei si Vatra Dornei. Dupa ce, la 23 octombrie 1899, Imparatul Franz Joseph I, concesioneaza unei firme prelungirea traseului de cale ferata intre Campulung Moldovenesc  si Vatra Dornei, lucraile incep la primul tronson, intre Campulung si Valea Putnei, finalizandu-se in 9 ianuarie 1901, continuand cu al doilea tronson, intre Valea Putenei si Vatra Dornei.

Gara Mare din Vatra Dornei construita in 1902 - monument istoric

Gara Vatra Dornei Bai sau Gara de vara, construita in 1910 - monument istoric

     Avand in vedere ca Gara Mare nu era in statiune, a fost necesar, pentru turistii care veneau, sa se mai construiasca o gara, numita Vatra Dornei Bai, care era punctul terminus.

     Din punct de vedere al populatiei, Vatra Dornei a cunoscut o crestere continua a numarului de locuitori. Daca in 1880 erau 3980 locuitori, in 1930 erau 9826 locuitori, in 1992 a atins numarul cel mai mare de locuitori si anume 18488. Dupa aceasta data numarul locuitorilor din Vatra Dornei a scazut ca urmare a sporului natural negativ si mai ales datorita migrarii populatiei catre alte localitati sau catre alte tari_, ajungand in 2002 la 16321 locuitori , iar la ultimul recensamant din 2011, la 13659 locuitori , doar orasul. Municipiul Vatra Dornei, care cuprinde si localitatile  Todireni, Rosu si Argestru, avea, la recensamantul din 2011, 14429 locuitori.

     In 1930 romanii reprezentau 62,71%(6162 ), iar in 2011 erau majoritari, 92,77%. Existau 3507 salariati, in 2017, fata de 3295 in 2011. Cei mai multi lucreaza in domeniul comertului(39,17%), in industria prelucratoare si extractiva(13,82%), in hoteluri si restaurante(11,2%), in constructii(8,29%), 15,2% reprezinta alte activitati si servicii. In industria de prelucrare a produselor alimentare(lactate, branzeturi, panificatie, morarit, dulciuri, produse din carne) lucreaza aproximativ 700 persoane. Este o zona cu mari posibilitati de crestere a animalelor(pasuni si fanete naturale), ajungandu-se la un numar insemnat de animale(1200 bovine, peste 650 ovine, peste 100 caprine,peste 220 porcine, 127 cabaline) si peste 80  de sortimente de produse lactate, recunoscute pe plan national si international.

     Factorii naturali(relieful, clima, prezenta padurilor de conifere, de foioase,a pasunilor, izvoarelor de ape minerale carbogazoase, hipotone, bicarbonate si magneziene, feruginoase, mofete naturale de sonda, de mare puritate si concentratie de CO_2, ) creaza un mediu prielnic pentru odihna, tratament balnear, pentru sporturile de iarna(schi, sanius, patinaj), Vatra Dornei  fiind orasul sporturilor albe. Din anul 2000 se poate practica turismul de aventura si cel al sporturilor extreme(zbor cu parapanta, tiroliana,via-ferata, Climb Hobby, escalada etc), iar din 2012 s-au pus in valoare 150 km trasee pentru ciclism montan. A fost amenajat Parcul de turism activ Vatra Dornei, 45 km de trasee de Nordik Walking, amenajat in forma de stea.

Mersul nordic(nordik walking)

Sporturi pe cablu:tiroliana si via-ferata

     Vatra Dornei este o statiune in continua modernizare, cu peste 2600 locuri de cazare in hoteluri, la care se adauga alte locuri de cazare in pensiunile turistice de pe raza municipiului Vatra Dornei,trei baze de tratament  cu bai carbogazoase, impachetari cu namol de turba adus de la Tinovul Mare, de la Poiana Stampei, hidroterapie, sali de sport pentru medicina recuperatorie s.a. Aspectul sau se va schimba mult dupa reabilitarea Cazinoului, a caii ferate si a soselei, care strabat  orasul, in dreapta raului Dorna, dupa ce autoritatile locale vor amenaja mai mult podurile de peste acest rau si se vor inmulti spatiile verzi, cu mai multe flori. CFR are o mare parte in aceasta actiune prin modernizarea caii ferate, dar mai ales renovarea si intretinerea celor doua gari, care au o arhitectura deosebita si mai multa grija pentru existenta unor ghivece cu flori, in locul numeroaselor cosuri de gunoi(destul de multe la Gara Vatra Dornei Bai).

                                                              

MUNICIPIUL PIATRA NEAMT - "Perla Moldovei"

P I A T R A   N E A M T

     Asezat pe valea Bistritei, la iesirea din munti, la confluienta cu raul Cuejdi,la contactul Carpatilor flisului cu Depresiunea Cracau –Bistrita, dupa ce Bistrita iese din stransura muntilor Stanisoarei si Gosmanului, strajuit de Culmea Pietricica(586 m), la sud-est, Cozla(679 m) la nord, Cernegura(852 m) Batca Doamne(462 m) la sud-vest si Carloman(617 m) la nord-vest, cu larga deschidere spre depresiune. Fiind asezat intre culmi muntane are un climat temperat continental de adapost, ferit de vanturi, cu ierni  ceva mai blande, dar cu multa zapada si veri mai scurte, mai racoroase, dar placute, toamne mai lungi si frumoase.  Temperatura medie anuala este de 8,4 C,  temperatura maxima  a fost de 38,6grade C, iar minima a fost de -32C. 

Vedere generala asupra municipiului Piatra Neamt dinspre Lacul Batca Doamnei

     Natura este bogata, reprezentata prin paduri de conifere(brad, molid, pin), prin paduri de foioase(fag, mesteacan, plop, carpen,stejar, cires etc), prin prezenta arbustilor(maces, corn, alun). Sunt prezente mai multe mamifere mici(veverita, bursucul, dihorul, iepurele, soarecele de camp, nevastuica, vulpea), mai putine sunt mamiferele mari(caprioara, cerbul, ursul carpatin). Sunt si numeroase specii de pasari, unele care sunt permanente, iar altele care migreaza( cotofana, cioara, sticletele, pitigoiul, vrabia, cucuveaua, gaita, randunica, lastunul, pupaza etc.). 

Parcul Cozla imbracat in haine de toamna

Lacul Batca Doamnei vazut de pe Muntele Cozla. In ultimul plan sunt Muntii Ceahlau

    Este unul dintre cele mai frumoase orase ale tarii noastre, fiind denumit si “Perla Moldovei”, “Orasul verde” Un oras in care turismul cunoaste  o dezvoltare continua.

     Piatra Neamt este mentionat pentru prima oara documentar in 1387, sub numele de Kamena(Piatra), intr-o lista a oraselor mentionata de rusi.  S-a dezvoltat pe locul in care erau mai multe cetati dacice, dintre care cea mai importanta era Petrodava(de la tracicul petra=piatra). Fosta Cetate  dacica Petrodava se afla la circa 4 km de Piatra Neamt, pe un pinten al Dealului Batca Doamnei, la aproximativ 457 m. Astazi se mai pastreaza portiuni din zidul cetatii Petrodava. Numele acestei cetati apare in lucrarea lui Ptolemeu “ Geographica”, in cadrul unei descrieri a Daciei. Impreuna cu alte cetati din apropiere, cea de pe Cozla si Calu, de la Piatra Soimului, aflata la 17 km de Piatra Neamt, au reprezentat un sistem defensiv care avea drept scop supravegherea vaii Bistritei.

     In 1431 apare sub numele de Piatra lui Craciun, dar statutul de targ il primeste in 1453. Numele de Piatra lui Craciun vine de la un conducator feudal care a locuit in aceste locuri.

Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni aflat in acelasi spatiu al Curtii Domnesti, langa Turnul lui Stefan cel Mare

     Curtea Domneasca de aici,pe terasa de 15-20 m, construita de Stefan cel Mare , este mentionata in mai multe documente din anii 1552 si 1594. Aceasta Curte administra si cel mai mare ocol domnesc din Moldova medievala, cu 32 de sate. La inceput targul avea doua nuclee: Curtea Domneasca fortificata, pe terasa de 15-20 m si cartierul comercial, mestesugaresc, pe terasa  de lunca ,de 2-4 m, de pe malul drept al raului Cuejdiu.

Curtea Domneasca, Biserica Sf. Ioan Botezatorul si Turnul - clopotnita. In al 2-lea plan, cu tricolorul este cladirea Primariei

Intrarea in Biserica "Sf. Ioan"



Muzeul de Etnografie infiintat in anul 1980. Cladirea se afla in zona Curtii Domnesti.

Primaria Municipiului Piatra Neamt

Intrarea in Biserica Sf. Ioan

Curtera Domneasca. O alta vedere cu Turnul - clopotnita si cladirea Muzeului de Arta construita  in 1930 de antreprenorul italian Carol Zani si a fost infiintat in 1980. Acelasi antreprenor a realizat si cladirea garii , Teatrul Tineretului, Biserica Precista, actuala cladire a Muzeului Eneolitic Cucuteni.

    La 8 mai 1797  voievodul Alexandru Calimachi a semnat hrisovul  prin care da in proprietate locuitorilor “tot pamantul domnesc cu case si dughene si pe cel din afara targului” cu conditia sa ingrijeasca de Biserica Domneasca “Sf. Ioan” si de celelalte.

     La inceputul sec. al XVIII-lea acest targ era un centru agricol si mestesugaresc, iar catre sfarsitul acestui secol era un important centru urban si commercial al zonei Neamtului. In 1841 Gheorghe Asachi deschide o “moara de hartie”, prima de acest fel din Moldova, iar cu 11 ani mai tarziu, adica in 1852, functiona sui o fabrica de postav si sumane a familiei Grulich. In octombrie 1894 a fost introdus iluminatul electric.

     Numele de Neamt I se da dupa unirea mica, a celor doua Principate Romane, din 1859, mai précis in 1864, pentru a nu se confunda cu Piatra, din judetul Olt sau cu alte localitati cu acest nume. Aceasta denumire de Neamt, data atat regiunii cat si orasului, are la baza  existenta  unor grupuri colonizatoare germane sau grupuri de sasi. S-a emis ideea ca, inainte de Stefan Voda, cu multi ani inainte(inceputul sec. al XIII-lea), au venit nemti care au silit pe localnici sa le care piatra pentru diferite constructii, dupa unii chiar pentru  o cetate, care ulterior a fost daramata  dupa alungarea nemtilor.

     Localitatea a fost afectata de inundatii si mai ales de incendii. In 1897 o parte din versantul sudic  al Muntelui Cozla este puternic afectat de alunecari. Ideea fixarii acestor alunecari si amenajarea unui intins parc, numit astazi Parcul Cozla, i-a apartinut D-lui Nicu N. Albu, fost prefect si apoi primar al orasulu. Dupa o munca grea, cu tarnacopul si lopata, incepand cu 1901, s-a reusit construirea unor ziduri, construirea unor terase, a drumului care urca pana in varful Cozla,amenajarea gradinii zoologice, la inceput cu “Grota Ursului”, cu un foisor deasupra unde in zilele de sarbatoare si duminica cantau fanfare, parcul este inaugurat la data de 15 august 1904. Ulterior s-au construit, pe terasele amenajate, restaurante( “Colibele haiducilor”, “Cercul Gospodinelor” etc.), iar mai recent Statia de telegondola, o partie de Ski, un telescaun s.a.

Gradina Zoologica. "Grota Ursului cu Foisorul

Partia de schi, care porneste de langa statia telegondolei, de pe varful Cozla, iar in planul al doilea este Culmea Pietricica(586 m)

Poarta de intrare in Restaurantul "Colibele Haiducilor" 

Curtea restaurantului cu acele colibe si cuptorul

Aspecte din interiorul unei ":colibe",ceva mai mare.

     Telegondola face legatura intre gara CFR si varful Cozla, diferenta de altitudine intre cele doua statii este de 323 m.Lucrarile pentru gondolka au inceput in 2006 si s-au terminat in 2008. Lungimea totala a traseului gondolei este de 1915 m, viteza de deplasare este de 4,5 m/sec, durata deplasarii intre cele doua statii este de 7 minute, sunt 22 gondole, cu 8 locuri fiecare.

Telegondola care face legatura intre statia de langa gara si varful muntelui Cozla. In ultimul plan se afla Muntele Cernegura.

     Pana  in 1990 sectorul secundar era bine reprezentat in economia municipiului Piatra Neamt si anume: industria textila, industria lemnului, industria alimentara si a bauturilor alcoolice, mobilier, fabricarea celulozei, constructii metalice etc. Una din intreprinderi, cea de hartie si cartoane a fost fondata in 1908. Toate aceste intreprinderi au fost, la inceput, conservate dupa care au fost distruse aproape in totalitate. A crescut in schimb sectorul tertiar, reprezentat prin comert, transporturi, turism, tranzactii imobiliare, etc.

     A scazut semnificativ numarul salariatilor in industria prelucratoare,in invatamant( ca urmare a reducerii numarului de elevi), dar a crescut mai mult in comert, constructii, sectorul administrativ, turism etc. Intre 1991 si 2004 numarul salariatilor a scazut cu 28584, adica cu 45,4%, scadere mare fiind in industria prelucratoare (73,1%). Scaderea numarului de salariati a fost urmarea distrugerii intreprinderilor industriale de la nivelul orasului, dar si a marilor combinate industriale de la Savinesti si Roznov. Prin oprirea activitatii combinatului de la Savinesti(dupa 1999) si-au pierdut locurile de munca 1/3 din populatia municipiului Piatra Neamt. O proasta privatizare, fara clauze bine gandite de catre partea romana, au facut ca majoritatea actiunilor sa fie cumparate de catre grupul Italian Radici, care a instrainat  toate utilajele moderne cu care era inzestrat combinatul de la Savinesti, lasand in urma un dezastru. Astfel, acest combinat de fire si fibre sintetice, care era cel mai mare din estul Europei, al treilea exportator din Europa, a diparut aproape in intregime.

     Ca urmare a reducerii locurilor de munca a inceput procesul de migrare a populatiei  de la oras la sate, migrare spre alte localitati din judet, din tara sau din alte  alte tari. Pe langa aceasta cauza s-a adaugat si scaderea natalitatii, urmare a liberalizarii avorturilor.  Din anul 1992, cand populatia municipiului era de 123360 locuitori,  a inceput o scadere continua a populatiei, in 2002 la 104914 loc., iar la recensamantul din 2011 a fost de 85055 locuitori. Intre 2002-2012 populatia a scazut cu 27521 persoane. La cele patru recensaminte(1977, 1992, 2002, 2011) au fost inregistrate urmatoarele minoritati  nationale: maghiari, germani, rromi, ucrainieni, evrei, ruteni, lipoveni etc. Se observa o scadere a numarului de evrei de la 463 in 1977, la 21 in 2011, a maghiarilor de la 180 in 1977, la 39 in 2011, numarul rromilor a crescut de la 511 in 1977, la 1163 in 1992, la 1364 in 2002, ca apoi sa scada in 2011 la 827 persoane. La recensamantul din 2011 au aparut 4 slovaci, 8 greci, 17 italieni, 54 rusi si 7 armeni.

     Se constata o crestere a numarului femeilor in raport cu cel al barbatilor, in 2011 erau 45035 femei si 40020 barbati, ca majoritatea populatiei este crestin ortodoxa(87,16%), dupa care urmeaza romano-catolicii, Greco- catolicii, musulmanii, evanghelistii, crestinii de rit vechi, adventisti etc., ca s-a redus numarul persoanelor tinere si a crescut numarul persoanelor in varsta(peste 65 ani), populatia fiind intr-o continua imbatranire.

     Orasul este legat de Bacau printr-o cale ferata,de  60 Km, data in folosinta in 15 februarie 1885 si printr-o sosea, DN 15, care se desfasoara pe valea Bistritei, facand legatura intre Bacau si Bicaz. Calea ferata Bacau- Piatra Neamt a fost conceputa de inginerul Elie Radu. La inceput a avut ecartament de 1000 de mm, iar in perioada 1890-1892, sub indrumarea recunoscutului ing. Anghel Saligny, s-a trecut la ecartamentul normal de 1435 mm. Intre anii 1949-1952 s-a construit si calea ferata intre Piatra Neamt si Bicaz, de 25,5Km. Aceasta cale ferata secundara 509, va intra inca din 2018 in reparatii capitale.

Gara din Piatra Neamt, a doua gara construita in 1913 si renovata in 2013

     Cladirea actualei gari din Piatra Neamt, a fost inaugurata la 2 octombrie 1913, un monument touristic si istoric.  Aceasta gara este locul in care Maresalul Ion Antonescu , in trenul “Patria”, unde era Marele Cartier General, a rostit ordinul catre armata “Ostasi, va ordon: treceti Prutul”.

     De pe Vf. Cozla este o frumoasa vedere spre oras, de aici se vad celelalte culmi montane, intreg  municipiul Neamt, cu cartierele sale, valea Bistritei cu importantul lac de acumulare Batca Doamnei(aparut pe harta orasului din 1962), complexul de agrement , aflat in aval de barajul lacului Batca Doamnei, pe malul drept al raului Bistrita, complex  numit “Peste Vale” si o baza hipica”Col. Virgil Barbuceanu”.  Complexul de agrement cuprinde mai multe stranduri, plaje, un intins parc, terenuri de sport, piste pentru biciclete etc.

Baza hipica "Col. Virgil Barbuceanu"

Casute in Parcul de agrement de peste Bistrita

Strandurile din zona de agrement 

     Multe sunt obiectivele turistice ce atrag turistii din tara si din strainatate. Merita mentionata Curtea Domneasca, dezvoltata pe un platou, unde gasim Turnul-clopotnita, ridicat pe timpul lui Stefan cel Mare, in 1499, cu o inaltime de 19 m , construit din piatra bruta, cu 4 contraforturi, Biserica “ Sf. Ioan Botezatorul”, construita intre 1497-1498, in stil architectonic moldovenesc din sec. XV-lea, cu o turla pe naos, cu o forma dreptunghiulara, cu lungimea de 26 m, latimea de 8,10 m si inaltimea(pana la streasina) de 11,30m, Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni s.a. In imediata apropiere a Turnului-clopotnita se afla Primaria Municipiului Piatra Neamt, Colegiul National “Petru Rares”,fost gimnaziul, infiintat de Calistrat Hogas si Teatrul Tineretului.

Colegiul National "Petru Rares" Aflat tot in apropierea Curtii Domnesti

Teatrul Tineretului , constructie inceputa in 1929

Spitalul Municipal, la poalele Culmii Pietricica

     Nu departe de aceasta Curte Domneasca se afla casa in care a trait Calistrat Hogas, care dupa moartea scriitorului, in 1939, intr-o camera  si apoi , incepand cu 1967, cand mezina familiei , Sidonia, doneaza statului casa parinteasca, se organizeaza un muzeu memorial. Pana in 1967 in casa locuia Sidonia care isi oferea serviciile de ghid autorizat tuturor celor care doreau sa cunoasca viata si opera tatalui sau. Calistrat Hogas, cunoscut prin opera sa “Pe drumuri de munte”, a fost unul din cei 6 copii ai lui Gheorghe si ai Marioarei Dimitriu. Numele sau era Calistrat Dimitriu, dar invatatorul sau  l-a schimbat in Calistrat Hogas, folosind o porecla a bunicului sau. Calistrat Hogas s-a nascut in 1847, la Tecuci, tot aici a urmat scoala primara, dupa care a frecventat cursurile Academiei Mihailene, la Iasi, fiind coleg cu A.D.Xenopol, apoi s-a inscris la Facultatea de litere din Iasi. Dupa absolvire, in urma unui concurs , este numit professor de “parte literara”, la Piatra Neamt, unde devine director. Datorita unui puternic conflict cu autoritatile locale care patronau gimnaziul,  se muta la un gimaziu din Tecuci, timp de doi ani si apoi din nou la Iasi, timp de un an. In 1881 revine ca profesor si director la Piatra Neamt, timp in care il cunoaste pe I.L.Caragiale care era revizor scolar in judetul Neamt, in perioada octombrie 1881 si martie 1882. Dupa un alt conflict cu autoritatile locale se muta ca director si profesor la Alexandria,in 1886, dupa care in 1891 se muta mai aproape de casa, la Roman, apoi la Iasi.

Casa Memoriala Calistrat Hogas

Bucataria si camera persoanei care se ocupa cu treb urile casei

In interiorul Muzeului

Salonul  in care Calistrat Hogas isi desfasura activitatea si unde primea diversi musafiri

Mormantul lui calistrat Hogas din Piatra Neamt, cimitirul "Eternitatea"

    In 31 ianuarie 1882 se naste Sidonia, al saptelea copil al familiei Calistrat Hogas, al optulea fiind tot o fetita, Marioara,  moare de tanara, care va avea grija de tatal sau si de toata familia, pana la moartea acestora. Ea si-a depanat amintirile in cartea numita “Tataia”, a ramas domnisoara, a fost o exigenta profesoara de muzica, la inceput la Iasi, apoi scurt timp la Ploiesti si restul vietii la Piatra Neamt. Dupa 1968,cand casa parinteasca a devenit muzeu memorial, autoritatile i-au oferit un apartament cu doua camere in cartierul Darmanesti, unde a locuit pana in 19 aprilie 1976, cand se stinge din viata la varsta de 94 de ani.

     Calistrat Hogas a locuit si dupa pensionare, 1912, la Piatra Neamt, dar moare la Roman, la 28 august 1917, pe cand se afla la fata sa Cleopatra, in mijlocul nepotilor. La numai 42 de zile este renhumat la Piatra Neamt, conform dorintei sale din totdeauna, dar mai ales inainte de moarte, cand i-a spus, soptind cu ultimele puteri: “Sidonie, sa ma duci la Piatra”.