V A T R A D O R N E I "P E R L A B U C O V I N E I "

V A T R A   D O R N E I

“PERLA BUCOVINEI”

     Este un oras situat in Depresiunea Dornelor, o depresiune tectono-vulcanica, din  partea nordica a Carpatilor Orientali, la confluenta Bistritei Aurii cu raul Dorna, marginit de extremitatea sudica a Muntilor Giumalau, la nord-est, prin vf. Barnarel(1321 m),de jumatatea nordica a Muntilor Calimani, la sud,prin Dealul Negru(1302 m) si de extremitatea estica a Muntilor Suhard, la nord, prin vf.Runc(1149 m). Este traversat de soseaua europeana E58(DN 17B)care asigura legatura cu Piatra Neamt, o sosea care nemultumeste pe foarte multi soferi si turisti si de o cale ferata ce asigura legatura cu Transilvania si cu Moldova, calea ferata 502 dintre Ilva Mica si Suceava. Aceste cai de transport, care traverseaza orasul Vatra Dornei, inca nemodernizate, inguste, cu multe buruieni, cu putine flori de-a lungul lor, la care se adauga si Cazinoul  in stare lui de ruina, reduc din frumusetile
acestei statiuni.

Pozitia Municipiului Vatra Dornei in cadrul judetului Suceava. Este al cincilea oras ca marime din judet, se afla  la 112 Km de Suceava, la 43 km de Campulung Moldovenesc, la 156 km de Piatra Neamt

Vedere generala a orasului Vatra Dornei

Harta municipiului Vatra Dornei si a zonelor din jurul sau si traseele de cicloturism

    In cadrul acestei depresiuni este un climat temperat continental de adapost, cu temperaturi mai moderate. Temperatura medie anuala este de +5,2^oC, cu media temperaturii lunii ianuarie de -6⁰C, iar a lunii iulie de +15⁰C. Temperaturile extreme inregistrate in cadrul depresiunii Dornelor au fost de 36,4⁰C, la 18 iulie 1904 si -36,5⁰C, la 13 ianuarie 1950.  Pe timpul iernii sunt prezente inversiunile de temperatura, aerul rece stagneaza pe fundul depresiunii, facand ca temperaturile sa fie mai scazute. Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 650 mm , ele crescand cu altitudinea. Luna cea mai saraca in precipitatii este ianuarie, iar cea mai ploioasa este iunie. Sunt, anual , in medie, 120 zile cu zapezi, fapt ce favorizeaza sporturile de iarna(in special schi si sanius). Sunt  amenajate mai multe partii de schi: partia Parc, partia Telescaun cu o lungime de peste 3000m, ca si cea a telescaunului, partia de schi Veverita, partia de schi fond Runc, care beneficiaza de toate dotarile necesare transportului schiorilor.

     Climatul acestei statiuni balneo-climaterice este un climat favorabil nu numai pentru sporturile de iarna, dar si un climat care contribuie la mentinerea sanatatii oamenilor, la ameliorarea unor afectiuni, mai ales ale celor legate de sistemul nervos, de sistemul circulator, de afectiuni ale aparatului respirator etc.

     Raul Bistrita, care isi are izvoarele in Muntii Rodnei, colecteaza apele mai multor rauri dintre care mai important este,Dorna, rau care strabate statiunea Vatra Dornei.

Raul Dorna  spre confluenta cu raul Bistrita

Raul Dorna , iar pe partea dreapta, in prim plan, este o parte din statiunea Vatra Dornei .

     Datorita manifestarilor vulcanice , toata aceasta zona depresionara este bogata in ape minerale, ape formate ca urmare a emanatiilor postvulcanice de CO_2, care in deplasarea lor spre suprafata se combina cu apele subterane si ies la suprafata sub forma de izvoare. Cele mai importante ape minerale se afla in depozitele sedimentare ale celor doua terase(cea din apropierea raului de 2-5 m si cea de 10-15 m), mai ales cele din dreapta raului Dorna. Aceste ape erau cunoscute si folosite de catre ciobanii locului, inca din anul 1750. Apele minerale carbogazoase,feruginoase, sulfuroase se exploateaza  pentru cura externa si mai putine izvoare pentru cura interna. In 1790, Belsazar Hacquette, medic naturist si istoriograf, este primul care mentioneaza, in scris, calitatile terapeutice ale acestor ape minerale din bazinul Dornelor. Mai tarziu, in 1805, Dr. Ignatziu Plusch face o analiza completa a apelor din aceste izvoare minerale, arata ca” baile se faceau cu apa scoasa din fantana Izvorului Ioan, situate la 200 de pasi de drumul imparatesc”. La propunerea lui , in ianuarie 1811, sunt amenajate baile, se construieste o cladire cu 6 cazi de baie, la care apa este adusa printr-o conducta si prin jgheaburi, pana la cazi.

     In 1817 , imparatul Franz Joseph I al Austro-Ungariei, mentioneaza in memoriile sale apa minerala Dorna, spunand: “este un izvor feruginos cu efecte terapeutice, apreciat in toata Moldova, este cea mai buna apa mineral din regiune”. Stapanirea habsburgica s-a realizat incepand cu 1775, cand Bucovina este anexata acestui imperiu.

     In 1870 , Fondul Bisericesc Roman din Cernauti cumpara Baile din Vatra Dornei, cunoscute si sub numele de Institutul balnear, impreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale . S-a construit o cladire  cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul nr.1 si Cazinoul din Vatra Dornei. S-au pus in valoare 15 izvoare minerale.

     Ca urmare a dezvoltarii acestei asezari, in 1855 este ridicata la rang de targ. Urmeaza o dezvoltare continua a acestui targ, mai ales din anul 1895. In 1896, primarul Vasile Deac, nemultumit de planul  inaintat de Fondul bisericesc, alcatuieste un nou plan de dezvoltare, solicita audienta la Imparatul Franz Joseph I care, in 1896, aproba acest plan, dupa care constructiile se realizeaza destul de repede. Primarul si-a propus sa construiasca Palatul Comunal,Palatul National, Cazinoul, o scoala primara romaneasca, o biserica romano-catolica, o sinagoga care s-a numit Templul Mare, Gara Mare si Gara Vatra Dornei Bai, numita si Gara de vara. Toate aceste obiective au fost realizate in timpul cat Vasile Deac a fost primar, cu exceptia garii Vatra Dorna Bai, care s-a terminat dupa moartea sa. Dupa 1896 au fost construite:  Cazinoul, intre 1896-1898, cladirile izvoarelor Unirea, in 1896, Izvorul Sentinela, in 1896, vechile bai-1898, cladirea Primariei-1897, cladirea bibliotecii-1901, Marea gara -1902, Gara Vatra Dornei Bai-1910 s.a.

     Anul 1899 este anul inaugurarii  oficiale a statiunii turistice Vatra Dornei si a parcului botezat cu numele de “ Gradina cu stabilimente”. Pe locul in care se afla astazi Parcul Orasului se afla , pana in 1788, un teren destinat furajarii cailor din dotarea postei, inchiriat ulterior orasului de catre proprietarul terenului Michael Schaiblein, in suprafata de 53 pogoane si 12 stanjeni patrati. Parcul se contureaza in 1870, dupa ce Fondul Bisericesc Ortodox Roman  preluat stabilimentele  si alte suprafete aferente.

Vedere din Parcul statiunii Vatra Dornei

     Planul de amenajare a acestui parc a fost facut pe timpul primarului Vasile Deac, aprobat in 1896 de Imparatul Franz Joseph I. Acest parc se intinde in prezent pe 50 ha, este o rezervatie dendrologica a Academiei Romane, sunt prezente cele mai importante izvoare ale orasului, pavilionul japonez, in care de multe ori, cate o fanfara canta pentru cei prezenti , Grupul statuar, o alee principala cu busturi ale unor poeti, scriitori, compozitori etc: Eminescu,I.L.Caragiale, Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogalniceanu,Costache Negri, Alecu Russo, si Ion Luca. Tot in parc este si catedrala “Sf. Treime” construita intre anii 1991si 2002, partia de schi Parc, cu o lungime de 900m, cu iluminare nocturna, cu teleschi si baby schi cu o lungime de 250m, Partia Poienita, in continuarea partiei Parc, cu o lungime de 550 m, buna pentru incepatori si partia Veverita, deschisa in 2011, in apropierea partiei Parc.

Pavilionul japonez din Parc

Cazinoul din Vatra Dornei in 1916

Cazinoul in 1978



Aleea cu grupul statuar din parcul stabilimentelor



Izvorul "Sentinela"-1896, nume dat dupa cel al primei asociatii patriotice a romanilor din vatra Dornei

     Cazinoul Bailor, cladire impunatoare si reprezentativa pentru Vatra Dornei, construita in stil eclectic, cu unele note ale Renasterii, a avut, in timp, mai multe functii: sala de jocuri de noroc, sala de concerte si spectacole si chiar club muncitoresc. O parte din banii necesari pentru aceasta constructie au fost stransi prin cheta publica, chiar Imparatul Franz Joseph I a contribuit cu o suma de bani. Cea mai mare parte a sumelor de bani o fost imprumutata de la o banca vieneza.

     In Cazinou era o sala de teatru, o biblioteca, o cofetarie,  si spatii de utilitate publica. Multe personalitati au trecut pragul acestui cazinou, incepand cu Franz Joseph, care a vizitat statiunea in 1914,  arhiducele Franz Ferdinand, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, maresalul Ion Antonescu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej s.a.

Catedrala"Sf. Treime" din Parc, construita intre 1991-2002

     Dupa Unirea Bucovinei cu Patria mama, in 1918, cazinoul, ca si terenul din jur, au intrat din nou in atentia Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei. In 1936 au fost realizate o serie de lucrari de modificare functionala, in spatele cazinoului amenajandu-se o terasa cu vedere spre Parc. In timpul celui de al doilea razboi mondial aceasta cladire a fost folosita de catre armata germana, iar la retragerea lor ,in septembrie 1944, au produs mari distrugeri, mai ales spatiilor interioare.

     In 1945 s-au facut unele reparatii , iar in 1948 Cazinoul a fost nationalizat si transformat in club muncitoresc si centru al statiunii balneare. Aici se tineau sedinte de partid, intalniri sindicale, se organizau campionatele nationale de sah. Mult timp nu s-au facut lucrari de reparatii, cazinoul ajungand intr-o stare necorespunzatoare si de aceea , in 1986, au inceput lucrari ample de renovare a cladirii si de remodelare a perimetrului din vecinatate. Refacerea Cazinoului, aprobata de Ceausescu, urma sa dureze 3 ani de zile.  Anul 1989 a surprins santierul in pliana activitate, iar ulterior, in aproximativ 3 luni de zile, cladirea a fost aproape in totalitate jefuita furandu-se cele doua candelabre , placile din marmura de Cararra, cristaluri, cazile de cupru, lucrarile fiind abandonate.

     Din 1990 Cazinoul a apartinut Societatii Dorna Turism S.A., apoi  a fost transferat administratiei locale din Vatra Dornei. Desi s-au alocat fonduri pentru reabilitarea acestei cladiri, de catre Ministerul Culturii si  Cultelor, banii nu au fost cheltuiti corespunzator de catre autoritatile locale, facandu-se subzidiri si cheltuieli mari  cu tabla pentru acoperisul cladirii.  Cladirea a continuat sa se degradeze, iar in 2003 Arhiscopia Sucevei si Radautilor  a revendicat cladirea cazinoului, obtinand retrocedare in 2004. In momentul retrocedarii aceasta cladire era o ruina, ca si in prezent.

Asa arata cazinoul in prezent

     Au mai fost incercari de strangere de fonduri pentru reabilitarea acestei cladiri, dar nimic nu s-a reusit. Dupa indelungi discutii intre autoritatile locale, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si Guvernul Romaniei, la 14 mai 2018 , la sediul Arhiepiscopiei a avut loc semnarea contractului privind achizitia de servicii proiectare si executie lucrari de constructii si restaurare  a cladirii monumentului istoric Cazinoul Bailor Vatra Dornei. La inceput valoarea contractului era de 16571091,04 lei, ulterior ajungand la suma de 21000000 lei, sume provenite  98% de la Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, iar restul de 2% revenind Fondului Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.

Asa va arata Cazionoul si zona din jur dupa reabilitare

     Proiectul de reabilitare si renovare a fost incredintat unei echipe de arhitecti, avandu-l in frunte pe arhitectul Cristian Ranja. Cladirea va avea functii muzeale , imbinate cu functii culturale. Vor fi 4 Sali de expozitie din colectia Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, iar in sala mave dotata cu aparatura computerizata.Pentru punerea in valoare a interiorului si mai ales a exteriorului acestei cladiri va fi o instalatie electrica de iluminat. De la data emiterii ordinului de incepere a lucrarilor , termenul de finalizare va fi de 38 luni de zile.re se vor organiza expozitii temporare. La demisol se intentioneaza infiintarea unei video arhive.

                       Acesta este cazinoul din Vatra Dornei, asa arata dupa reabilitarea sa   

     Cladirea Cazinoului, zis si Palatul Dornelor, a fost reabilitata , inaugurata la data de 28 noiembrie 2023, lucrarile costand 22 milioane de lei. Costul a fost suportat de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor si de Consiliul judetean Suceava, aproape in egala masura. Reabilitarea cladirtii s-a facut si la interior si la exterior, au foist lucrari importante npentru eliminarea umiditatii din elementele constructiei, mai ales la demisol, "s-a urmarit revitalizarea zidariilor de piatra si de caramida a boltilor cu degradari prin desfacerea zonelor macerate si friabilizate, urmate de plombari, rezidiri partiale, teseri a zidariei de caramida", a explicat ing. Ciprian Musca, coordonatorul proiectului de reabilitare, el fiind responsabil financiar si consilier al Sectorului Agro-Silvic al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

     Obiectivul reabilitarii a fost transformarea cladirii intr-un centru muzeal si cultural , facand astfel ca potentialul turistic al acestei loicalitati sa cresca si mai mult.

     Cladirea Cazinoului s-a realizat intre anii 1896-1898, dupa proiectul arhitectului vienez Peter von Brang si a fost inaugurat la 10 iulie 1899, pe timpul in care Bucovina era inclusa in Imperiul Austro-Ungar. Atunci era cunoscut sub numele de "Pavilion central al bailor" din Vatra Dornei, nu cu destinatia de cazinou.

     In perioada 1898-1902 s-a construit, tot in timpul primarului Vasile Deac, prima sinagoga denumita apoi Templul Mare. Un lacas de cult evreiesc, construit pe un teren de la poalele  Dealului Runc, oferit de Biserica ortodoxa. Era necesara o sinagoga in Vatra Dornei ca urmare a numarului relativ mare de evrei, atat in aceasta localitate cat si in imprejurimi. Din cei 8217 locuitori ai localitatii Vatra Dornei aproape un sfert, adica 2029, erau evrei, iar cu localitatile din jur se apropiau de 2650 evrei. Inainte de primul razboi mondial, evreii din Vatra Dornei detineau bacanii, macelarii, restaurante, cafenele,  cabinet  medicale sau stomatologice,mai multe hoteluri , banci si chiar cazinoul a fost inchiriat un timp, tot de un evreu. Aveau destule birje cu care faceau transportul persoanelor catre Iacobeni, la Valea Putnei, atunci cand nu erau alte mijloace de transport spre aceste asezari

     Aproape toti evrei, cu exceptia a 21 dintre ei care au ramas in Vatra Dornei, au fost deportati, in 1941, in Transnistria. Dupa al doilea razboi mondial au revenit in localitate, iar in 1950 sinagoga era plina cu evrei, cu ocazia slujbelor . Ulterior, datorita emigrarii in Israel, numarul evreilor a scazut mult, in 1989 mai locuiau cateva sute de evrei in Vatra Dornei, in 2006 mai erau 13 evrei, iar in 2011 doar 3 evrei. Din aceasta cauza Templul Mare a fost abandonat, iar anul 2000 l-a prins intr-o stare de degradare: acoperisul era gata sa se prabuseasca, tencuiala cadea de pe peretii care aveau si crapaturi vizibile, iar geamurile erau sparte.Pe langa faptul ca era aproape de distrugere, in 2 iulie 2002, la o pana de curent in localitate, templul a fost devastat de hoti, care cautau valori bisericesti. De abia in 2003, Primaria orasului, din initiativa primarului Constantin Hutanu, a alocat fondurile necesare pentru repararea templului si inlocuirea  geamurilor sparte. In 2006, luna decembrie, au avut loc activitati religioase, in acest temple, cu intreaga comunitate evreiasca din Vatra Dornei si imprejurimi.

Templul Mare, in prezent

Interiorul Templului Mare

Interiorul templului Mare inainte de reabilitare

     Dupa 2007 s-a trecut la protejarea patrimoniului evreiesc , aprobandu-se suma de 209000 lei pentru interventii urgente la 5 lacasuri de cult mosaic, printre care era si acest templu. Cu aceasta ocazie s-a inlocuit acoperisul si s-au reparat peretii. In 18 mai 2018, in prezenta evreilor din jurul municipiului Vatra Dornei, a evreilor din Campulung Moldovenesc, a urmasilor evreilor emigrati in Israel, s-a redeschis sinagoga mica din Vatra Dornei, au fost organizate manifestari reprezentate prin 2 expozitii de fotografii, obiecte de cult si carti vechi, discutii, program artistic si s-a hotarat ca aceasta sinagoga sa ramana deschisa, in continuare, pentru publicul larg si sa fie pastrata aceasta sinagoga “ca o comoara locala”. La fel va fi cazul si cu Templul mare, de pe strada Mihai Eminescu din Vattra Dornei.

Sinagoga mica-cladirea mai mica din dreapta

Biserica romano-catolica pentru etnicii germani, polonezi, ucrainieni si romani, care in 1941 numarau 907 credinciosi. A fost construita intre 1895 si 1905 ,cand a fost data in folosinta

Interiorul bisericii romano-catolice. Hramul acestei biserici este"Schimbarea la fata a lui Isus"

  Tot in acea perioada, in 1901, s-a construit si Palatul National, viitoarea cladire a bibliotecii publice. In 3 camere de la parter s-a organizat un “cabinet de cetire”. Existau 1000 volume in limba romana, primite prin donatie. In 1914 aceasta cladire este rechizitionata pentru razboi, dar mai inainte toate cartile existente aici au fost date spre pastrare publicului cititor.

     Dupa primul razboi  mondial s-a actionat pentru recuperarea fondului de carte, biblioteca fiind instalata in spatii improvizate intrucat cladire a suferit mari distrugeri in timpul retragerii trupelor germane. Ulterior cladirea a fost refacuta , iar spatiile au fost folosite in diferite scopuri, chiar pentru invatamantul scolar. De abia in 1975 isi reia functia de biblioteca publica. Numele de “G.T.Kirileanu” il primeste in 1992, dupa numele fostului bibliotecar al casei regale, un om de mare cultura umanista.

     Biblioteca are 16660 volume, din care 65436 carte romaneasca si 1164 volume carte straina, 56005 titluri de documente, 4 periodice romanesti si 56 documente audio-vizuale.

La inceput s-a numit Palatul National, iar apoi biblioteca publica si din 1992 Biblioteca "G.T.Kirileanu"

     Prima gara a fost construita in 1902, in acelasi timp cu terminarea construirii celui de al doilea tronson de cale ferata, intre Valea Putnei si Vatra Dornei. Dupa ce, la 23 octombrie 1899, Imparatul Franz Joseph I, concesioneaza unei firme prelungirea traseului de cale ferata intre Campulung Moldovenesc  si Vatra Dornei, lucraile incep la primul tronson, intre Campulung si Valea Putnei, finalizandu-se in 9 ianuarie 1901, continuand cu al doilea tronson, intre Valea Putenei si Vatra Dornei.

Gara Mare din Vatra Dornei construita in 1902 - monument istoric

Gara Vatra Dornei Bai sau Gara de vara, construita in 1910 - monument istoric

     Avand in vedere ca Gara Mare nu era in statiune, a fost necesar, pentru turistii care veneau, sa se mai construiasca o gara, numita Vatra Dornei Bai, care era punctul terminus.

     Din punct de vedere al populatiei, Vatra Dornei a cunoscut o crestere continua a numarului de locuitori. Daca in 1880 erau 3980 locuitori, in 1930 erau 9826 locuitori, in 1992 a atins numarul cel mai mare de locuitori si anume 18488. Dupa aceasta data numarul locuitorilor din Vatra Dornei a scazut ca urmare a sporului natural negativ si mai ales datorita migrarii populatiei catre alte localitati sau catre alte tari_, ajungand in 2002 la 16321 locuitori , iar la ultimul recensamant din 2011, la 13659 locuitori , doar orasul. Municipiul Vatra Dornei, care cuprinde si localitatile  Todireni, Rosu si Argestru, avea, la recensamantul din 2011, 14429 locuitori.

     In 1930 romanii reprezentau 62,71%(6162 ), iar in 2011 erau majoritari, 92,77%. Existau 3507 salariati, in 2017, fata de 3295 in 2011. Cei mai multi lucreaza in domeniul comertului(39,17%), in industria prelucratoare si extractiva(13,82%), in hoteluri si restaurante(11,2%), in constructii(8,29%), 15,2% reprezinta alte activitati si servicii. In industria de prelucrare a produselor alimentare(lactate, branzeturi, panificatie, morarit, dulciuri, produse din carne) lucreaza aproximativ 700 persoane. Este o zona cu mari posibilitati de crestere a animalelor(pasuni si fanete naturale), ajungandu-se la un numar insemnat de animale(1200 bovine, peste 650 ovine, peste 100 caprine,peste 220 porcine, 127 cabaline) si peste 80  de sortimente de produse lactate, recunoscute pe plan national si international.

     Factorii naturali(relieful, clima, prezenta padurilor de conifere, de foioase,a pasunilor, izvoarelor de ape minerale carbogazoase, hipotone, bicarbonate si magneziene, feruginoase, mofete naturale de sonda, de mare puritate si concentratie de CO_2, ) creaza un mediu prielnic pentru odihna, tratament balnear, pentru sporturile de iarna(schi, sanius, patinaj), Vatra Dornei  fiind orasul sporturilor albe. Din anul 2000 se poate practica turismul de aventura si cel al sporturilor extreme(zbor cu parapanta, tiroliana,via-ferata, Climb Hobby, escalada etc), iar din 2012 s-au pus in valoare 150 km trasee pentru ciclism montan. A fost amenajat Parcul de turism activ Vatra Dornei, 45 km de trasee de Nordik Walking, amenajat in forma de stea.

Mersul nordic(nordik walking)

Sporturi pe cablu:tiroliana si via-ferata

     Vatra Dornei este o statiune in continua modernizare, cu peste 2600 locuri de cazare in hoteluri, la care se adauga alte locuri de cazare in pensiunile turistice de pe raza municipiului Vatra Dornei,trei baze de tratament  cu bai carbogazoase, impachetari cu namol de turba adus de la Tinovul Mare, de la Poiana Stampei, hidroterapie, sali de sport pentru medicina recuperatorie s.a. Aspectul sau se va schimba mult dupa reabilitarea Cazinoului, a caii ferate si a soselei, care strabat  orasul, in dreapta raului Dorna, dupa ce autoritatile locale vor amenaja mai mult podurile de peste acest rau si se vor inmulti spatiile verzi, cu mai multe flori. CFR are o mare parte in aceasta actiune prin modernizarea caii ferate, dar mai ales renovarea si intretinerea celor doua gari, care au o arhitectura deosebita si mai multa grija pentru existenta unor ghivece cu flori, in locul numeroaselor cosuri de gunoi(destul de multe la Gara Vatra Dornei Bai).