MUNICIPIUL PIATRA NEAMT - "Perla Moldovei"

P I A T R A   N E A M T

     Asezat pe valea Bistritei, la iesirea din munti, la confluienta cu raul Cuejdi,la contactul Carpatilor flisului cu Depresiunea Cracau –Bistrita, dupa ce Bistrita iese din stransura muntilor Stanisoarei si Gosmanului, strajuit de Culmea Pietricica(586 m), la sud-est, Cozla(679 m) la nord, Cernegura(852 m) Batca Doamne(462 m) la sud-vest si Carloman(617 m) la nord-vest, cu larga deschidere spre depresiune. Fiind asezat intre culmi muntane are un climat temperat continental de adapost, ferit de vanturi, cu ierni  ceva mai blande, dar cu multa zapada si veri mai scurte, mai racoroase, dar placute, toamne mai lungi si frumoase.  Temperatura medie anuala este de 8,4 C,  temperatura maxima  a fost de 38,6grade C, iar minima a fost de -32C. 

Vedere generala asupra municipiului Piatra Neamt dinspre Lacul Batca Doamnei

     Natura este bogata, reprezentata prin paduri de conifere(brad, molid, pin), prin paduri de foioase(fag, mesteacan, plop, carpen,stejar, cires etc), prin prezenta arbustilor(maces, corn, alun). Sunt prezente mai multe mamifere mici(veverita, bursucul, dihorul, iepurele, soarecele de camp, nevastuica, vulpea), mai putine sunt mamiferele mari(caprioara, cerbul, ursul carpatin). Sunt si numeroase specii de pasari, unele care sunt permanente, iar altele care migreaza( cotofana, cioara, sticletele, pitigoiul, vrabia, cucuveaua, gaita, randunica, lastunul, pupaza etc.). 

Parcul Cozla imbracat in haine de toamna

Lacul Batca Doamnei vazut de pe Muntele Cozla. In ultimul plan sunt Muntii Ceahlau

    Este unul dintre cele mai frumoase orase ale tarii noastre, fiind denumit si “Perla Moldovei”, “Orasul verde” Un oras in care turismul cunoaste  o dezvoltare continua.

     Piatra Neamt este mentionat pentru prima oara documentar in 1387, sub numele de Kamena(Piatra), intr-o lista a oraselor mentionata de rusi.  S-a dezvoltat pe locul in care erau mai multe cetati dacice, dintre care cea mai importanta era Petrodava(de la tracicul petra=piatra). Fosta Cetate  dacica Petrodava se afla la circa 4 km de Piatra Neamt, pe un pinten al Dealului Batca Doamnei, la aproximativ 457 m. Astazi se mai pastreaza portiuni din zidul cetatii Petrodava. Numele acestei cetati apare in lucrarea lui Ptolemeu “ Geographica”, in cadrul unei descrieri a Daciei. Impreuna cu alte cetati din apropiere, cea de pe Cozla si Calu, de la Piatra Soimului, aflata la 17 km de Piatra Neamt, au reprezentat un sistem defensiv care avea drept scop supravegherea vaii Bistritei.

     In 1431 apare sub numele de Piatra lui Craciun, dar statutul de targ il primeste in 1453. Numele de Piatra lui Craciun vine de la un conducator feudal care a locuit in aceste locuri.

Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni aflat in acelasi spatiu al Curtii Domnesti, langa Turnul lui Stefan cel Mare

     Curtea Domneasca de aici,pe terasa de 15-20 m, construita de Stefan cel Mare , este mentionata in mai multe documente din anii 1552 si 1594. Aceasta Curte administra si cel mai mare ocol domnesc din Moldova medievala, cu 32 de sate. La inceput targul avea doua nuclee: Curtea Domneasca fortificata, pe terasa de 15-20 m si cartierul comercial, mestesugaresc, pe terasa  de lunca ,de 2-4 m, de pe malul drept al raului Cuejdiu.

Curtea Domneasca, Biserica Sf. Ioan Botezatorul si Turnul - clopotnita. In al 2-lea plan, cu tricolorul este cladirea Primariei

Intrarea in Biserica "Sf. Ioan"



Muzeul de Etnografie infiintat in anul 1980. Cladirea se afla in zona Curtii Domnesti.

Primaria Municipiului Piatra Neamt

Intrarea in Biserica Sf. Ioan

Curtera Domneasca. O alta vedere cu Turnul - clopotnita si cladirea Muzeului de Arta construita  in 1930 de antreprenorul italian Carol Zani si a fost infiintat in 1980. Acelasi antreprenor a realizat si cladirea garii , Teatrul Tineretului, Biserica Precista, actuala cladire a Muzeului Eneolitic Cucuteni.

    La 8 mai 1797  voievodul Alexandru Calimachi a semnat hrisovul  prin care da in proprietate locuitorilor “tot pamantul domnesc cu case si dughene si pe cel din afara targului” cu conditia sa ingrijeasca de Biserica Domneasca “Sf. Ioan” si de celelalte.

     La inceputul sec. al XVIII-lea acest targ era un centru agricol si mestesugaresc, iar catre sfarsitul acestui secol era un important centru urban si commercial al zonei Neamtului. In 1841 Gheorghe Asachi deschide o “moara de hartie”, prima de acest fel din Moldova, iar cu 11 ani mai tarziu, adica in 1852, functiona sui o fabrica de postav si sumane a familiei Grulich. In octombrie 1894 a fost introdus iluminatul electric.

     Numele de Neamt I se da dupa unirea mica, a celor doua Principate Romane, din 1859, mai précis in 1864, pentru a nu se confunda cu Piatra, din judetul Olt sau cu alte localitati cu acest nume. Aceasta denumire de Neamt, data atat regiunii cat si orasului, are la baza  existenta  unor grupuri colonizatoare germane sau grupuri de sasi. S-a emis ideea ca, inainte de Stefan Voda, cu multi ani inainte(inceputul sec. al XIII-lea), au venit nemti care au silit pe localnici sa le care piatra pentru diferite constructii, dupa unii chiar pentru  o cetate, care ulterior a fost daramata  dupa alungarea nemtilor.

     Localitatea a fost afectata de inundatii si mai ales de incendii. In 1897 o parte din versantul sudic  al Muntelui Cozla este puternic afectat de alunecari. Ideea fixarii acestor alunecari si amenajarea unui intins parc, numit astazi Parcul Cozla, i-a apartinut D-lui Nicu N. Albu, fost prefect si apoi primar al orasulu. Dupa o munca grea, cu tarnacopul si lopata, incepand cu 1901, s-a reusit construirea unor ziduri, construirea unor terase, a drumului care urca pana in varful Cozla,amenajarea gradinii zoologice, la inceput cu “Grota Ursului”, cu un foisor deasupra unde in zilele de sarbatoare si duminica cantau fanfare, parcul este inaugurat la data de 15 august 1904. Ulterior s-au construit, pe terasele amenajate, restaurante( “Colibele haiducilor”, “Cercul Gospodinelor” etc.), iar mai recent Statia de telegondola, o partie de Ski, un telescaun s.a.

Gradina Zoologica. "Grota Ursului cu Foisorul

Partia de schi, care porneste de langa statia telegondolei, de pe varful Cozla, iar in planul al doilea este Culmea Pietricica(586 m)

Poarta de intrare in Restaurantul "Colibele Haiducilor" 

Curtea restaurantului cu acele colibe si cuptorul

Aspecte din interiorul unei ":colibe",ceva mai mare.

     Telegondola face legatura intre gara CFR si varful Cozla, diferenta de altitudine intre cele doua statii este de 323 m.Lucrarile pentru gondolka au inceput in 2006 si s-au terminat in 2008. Lungimea totala a traseului gondolei este de 1915 m, viteza de deplasare este de 4,5 m/sec, durata deplasarii intre cele doua statii este de 7 minute, sunt 22 gondole, cu 8 locuri fiecare.

Telegondola care face legatura intre statia de langa gara si varful muntelui Cozla. In ultimul plan se afla Muntele Cernegura.

     Pana  in 1990 sectorul secundar era bine reprezentat in economia municipiului Piatra Neamt si anume: industria textila, industria lemnului, industria alimentara si a bauturilor alcoolice, mobilier, fabricarea celulozei, constructii metalice etc. Una din intreprinderi, cea de hartie si cartoane a fost fondata in 1908. Toate aceste intreprinderi au fost, la inceput, conservate dupa care au fost distruse aproape in totalitate. A crescut in schimb sectorul tertiar, reprezentat prin comert, transporturi, turism, tranzactii imobiliare, etc.

     A scazut semnificativ numarul salariatilor in industria prelucratoare,in invatamant( ca urmare a reducerii numarului de elevi), dar a crescut mai mult in comert, constructii, sectorul administrativ, turism etc. Intre 1991 si 2004 numarul salariatilor a scazut cu 28584, adica cu 45,4%, scadere mare fiind in industria prelucratoare (73,1%). Scaderea numarului de salariati a fost urmarea distrugerii intreprinderilor industriale de la nivelul orasului, dar si a marilor combinate industriale de la Savinesti si Roznov. Prin oprirea activitatii combinatului de la Savinesti(dupa 1999) si-au pierdut locurile de munca 1/3 din populatia municipiului Piatra Neamt. O proasta privatizare, fara clauze bine gandite de catre partea romana, au facut ca majoritatea actiunilor sa fie cumparate de catre grupul Italian Radici, care a instrainat  toate utilajele moderne cu care era inzestrat combinatul de la Savinesti, lasand in urma un dezastru. Astfel, acest combinat de fire si fibre sintetice, care era cel mai mare din estul Europei, al treilea exportator din Europa, a diparut aproape in intregime.

     Ca urmare a reducerii locurilor de munca a inceput procesul de migrare a populatiei  de la oras la sate, migrare spre alte localitati din judet, din tara sau din alte  alte tari. Pe langa aceasta cauza s-a adaugat si scaderea natalitatii, urmare a liberalizarii avorturilor.  Din anul 1992, cand populatia municipiului era de 123360 locuitori,  a inceput o scadere continua a populatiei, in 2002 la 104914 loc., iar la recensamantul din 2011 a fost de 85055 locuitori. Intre 2002-2012 populatia a scazut cu 27521 persoane. La cele patru recensaminte(1977, 1992, 2002, 2011) au fost inregistrate urmatoarele minoritati  nationale: maghiari, germani, rromi, ucrainieni, evrei, ruteni, lipoveni etc. Se observa o scadere a numarului de evrei de la 463 in 1977, la 21 in 2011, a maghiarilor de la 180 in 1977, la 39 in 2011, numarul rromilor a crescut de la 511 in 1977, la 1163 in 1992, la 1364 in 2002, ca apoi sa scada in 2011 la 827 persoane. La recensamantul din 2011 au aparut 4 slovaci, 8 greci, 17 italieni, 54 rusi si 7 armeni.

     Se constata o crestere a numarului femeilor in raport cu cel al barbatilor, in 2011 erau 45035 femei si 40020 barbati, ca majoritatea populatiei este crestin ortodoxa(87,16%), dupa care urmeaza romano-catolicii, Greco- catolicii, musulmanii, evanghelistii, crestinii de rit vechi, adventisti etc., ca s-a redus numarul persoanelor tinere si a crescut numarul persoanelor in varsta(peste 65 ani), populatia fiind intr-o continua imbatranire.

     Orasul este legat de Bacau printr-o cale ferata,de  60 Km, data in folosinta in 15 februarie 1885 si printr-o sosea, DN 15, care se desfasoara pe valea Bistritei, facand legatura intre Bacau si Bicaz. Calea ferata Bacau- Piatra Neamt a fost conceputa de inginerul Elie Radu. La inceput a avut ecartament de 1000 de mm, iar in perioada 1890-1892, sub indrumarea recunoscutului ing. Anghel Saligny, s-a trecut la ecartamentul normal de 1435 mm. Intre anii 1949-1952 s-a construit si calea ferata intre Piatra Neamt si Bicaz, de 25,5Km. Aceasta cale ferata secundara 509, va intra inca din 2018 in reparatii capitale.

Gara din Piatra Neamt, a doua gara construita in 1913 si renovata in 2013

     Cladirea actualei gari din Piatra Neamt, a fost inaugurata la 2 octombrie 1913, un monument touristic si istoric.  Aceasta gara este locul in care Maresalul Ion Antonescu , in trenul “Patria”, unde era Marele Cartier General, a rostit ordinul catre armata “Ostasi, va ordon: treceti Prutul”.

     De pe Vf. Cozla este o frumoasa vedere spre oras, de aici se vad celelalte culmi montane, intreg  municipiul Neamt, cu cartierele sale, valea Bistritei cu importantul lac de acumulare Batca Doamnei(aparut pe harta orasului din 1962), complexul de agrement , aflat in aval de barajul lacului Batca Doamnei, pe malul drept al raului Bistrita, complex  numit “Peste Vale” si o baza hipica”Col. Virgil Barbuceanu”.  Complexul de agrement cuprinde mai multe stranduri, plaje, un intins parc, terenuri de sport, piste pentru biciclete etc.

Baza hipica "Col. Virgil Barbuceanu"

Casute in Parcul de agrement de peste Bistrita

Strandurile din zona de agrement 

     Multe sunt obiectivele turistice ce atrag turistii din tara si din strainatate. Merita mentionata Curtea Domneasca, dezvoltata pe un platou, unde gasim Turnul-clopotnita, ridicat pe timpul lui Stefan cel Mare, in 1499, cu o inaltime de 19 m , construit din piatra bruta, cu 4 contraforturi, Biserica “ Sf. Ioan Botezatorul”, construita intre 1497-1498, in stil architectonic moldovenesc din sec. XV-lea, cu o turla pe naos, cu o forma dreptunghiulara, cu lungimea de 26 m, latimea de 8,10 m si inaltimea(pana la streasina) de 11,30m, Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni s.a. In imediata apropiere a Turnului-clopotnita se afla Primaria Municipiului Piatra Neamt, Colegiul National “Petru Rares”,fost gimnaziul, infiintat de Calistrat Hogas si Teatrul Tineretului.

Colegiul National "Petru Rares" Aflat tot in apropierea Curtii Domnesti

Teatrul Tineretului , constructie inceputa in 1929

Spitalul Municipal, la poalele Culmii Pietricica

     Nu departe de aceasta Curte Domneasca se afla casa in care a trait Calistrat Hogas, care dupa moartea scriitorului, in 1939, intr-o camera  si apoi , incepand cu 1967, cand mezina familiei , Sidonia, doneaza statului casa parinteasca, se organizeaza un muzeu memorial. Pana in 1967 in casa locuia Sidonia care isi oferea serviciile de ghid autorizat tuturor celor care doreau sa cunoasca viata si opera tatalui sau. Calistrat Hogas, cunoscut prin opera sa “Pe drumuri de munte”, a fost unul din cei 6 copii ai lui Gheorghe si ai Marioarei Dimitriu. Numele sau era Calistrat Dimitriu, dar invatatorul sau  l-a schimbat in Calistrat Hogas, folosind o porecla a bunicului sau. Calistrat Hogas s-a nascut in 1847, la Tecuci, tot aici a urmat scoala primara, dupa care a frecventat cursurile Academiei Mihailene, la Iasi, fiind coleg cu A.D.Xenopol, apoi s-a inscris la Facultatea de litere din Iasi. Dupa absolvire, in urma unui concurs , este numit professor de “parte literara”, la Piatra Neamt, unde devine director. Datorita unui puternic conflict cu autoritatile locale care patronau gimnaziul,  se muta la un gimaziu din Tecuci, timp de doi ani si apoi din nou la Iasi, timp de un an. In 1881 revine ca profesor si director la Piatra Neamt, timp in care il cunoaste pe I.L.Caragiale care era revizor scolar in judetul Neamt, in perioada octombrie 1881 si martie 1882. Dupa un alt conflict cu autoritatile locale se muta ca director si profesor la Alexandria,in 1886, dupa care in 1891 se muta mai aproape de casa, la Roman, apoi la Iasi.

Casa Memoriala Calistrat Hogas

Bucataria si camera persoanei care se ocupa cu treb urile casei

In interiorul Muzeului

Salonul  in care Calistrat Hogas isi desfasura activitatea si unde primea diversi musafiri

Mormantul lui calistrat Hogas din Piatra Neamt, cimitirul "Eternitatea"

    In 31 ianuarie 1882 se naste Sidonia, al saptelea copil al familiei Calistrat Hogas, al optulea fiind tot o fetita, Marioara,  moare de tanara, care va avea grija de tatal sau si de toata familia, pana la moartea acestora. Ea si-a depanat amintirile in cartea numita “Tataia”, a ramas domnisoara, a fost o exigenta profesoara de muzica, la inceput la Iasi, apoi scurt timp la Ploiesti si restul vietii la Piatra Neamt. Dupa 1968,cand casa parinteasca a devenit muzeu memorial, autoritatile i-au oferit un apartament cu doua camere in cartierul Darmanesti, unde a locuit pana in 19 aprilie 1976, cand se stinge din viata la varsta de 94 de ani.

     Calistrat Hogas a locuit si dupa pensionare, 1912, la Piatra Neamt, dar moare la Roman, la 28 august 1917, pe cand se afla la fata sa Cleopatra, in mijlocul nepotilor. La numai 42 de zile este renhumat la Piatra Neamt, conform dorintei sale din totdeauna, dar mai ales inainte de moarte, cand i-a spus, soptind cu ultimele puteri: “Sidonie, sa ma duci la Piatra”.